CSR migrează dinspre corporate înspre branduri

BusinessMark a organizat conferința “CSR Overview. Tendințe și oportunități”, aflată la cea de-a 3-a ediție, pe 9 decembrie 2015, la Hotel Athenee Palace Hilton, București.

Invitații primei sesiuni de discuții au fost: Dana Dobrescu, Communication Manager, Unilever South Central Europe, Oana Visalom-Donescu, BI HR Contingent Manager, Hewlett-Packard, Monica Jitariuc, Co-Managing Director, MSLGROUP The Practice, Oana Gorbănescu, Coordonator CSR şi Comunicare, EY România și Andrei Cosuleanu, Director Executiv, “Let’s Do It, România”. Moderatorul sesiunii a fost Laura Dragomir, Communication expert, Co-Founder, Brainguys.

a treia

 ”Cred că în 2016 vom comunica lucrurile cu mai mult înțeles. Cred că va fi un an de cotitură pentru noi oamenii de comunicare. Asta nu neapărat pentru că se va comunica cu totul altfel, dar pentru că trebuie să părem credibili cu adevărat atât în interiorul organizației cât și în afara ei. Avem exemplul Volkswagen, unde comunicarea internă deficitară a produs situația pe care o știm. În 2016 vom fi mult mai transparenți, responsabili și relevanți. Suntem relevanți dacă ne întoarcem mereu spre misiunea companiei. CSR migrează dinspre corporate înspre branduri, iar misiunea noastră este să ne întoarcem mereu către business. Boardul va fi astfel mult mai receptiv. CSR a devenit parte din filosofia de brand”, a declarat Dana Dobrescu, Communication Manager, Unilever South Central Europe.

Potrivit acesteia, criza economică a fost un factor care a generat comunicarea cu mai mult sens. De asemenea, ONG-urile sunt cele care pun presiune pe comunicărea companiilor dar și pe datele de business.

”De asemenea publicul este din ce în ce mai selectiv și și-a pierdut încrederea în companiile mari. Avem și autoritățile care reglementează foarte mult domeniile fiind interesați mai mult de politică decât de business. Dar cum contribuie CSR-ul la rezultatele de business? Problema este că este foarte greu să convingem companiile să investească în CSR. Asta pentru că presiunea este atât de mare pe business că activitățile care nu aduc bani direct nu sunt luate în seamă. Când mi s-a pus această problemă nu am știut cum să răspund, dar trebuie să ieșim din această paradigmă și vom găsi răspunsuri. De exemplu, există un proiect de lege pentru interzicerea publicității la suplimente alimentare. Dacă toți cei din piață s-ar uni și ar face o campanie pentru educarea publicului și pentru a informa autoritățile despre beneficiile acestor produse am putea evita o suprareglementare. Putem pune ușor în balanță ceea ce ar însemna aceste savings pentru business versus o reglementare dură”, a explicat Dana Dobrescu.

 Monica Jitariuc, Co-Managing Director, MSLGROUP The Practice, a dus prin prezentarea sa 16 gânduri despre CSR în 2016:

  1. Strategie înainte de orice. Companiile care vor obține beneficii din CSR sunt cele care au strategia clară, stabilă și făcută pe mulți ani
  2. Focus pe ariile care contează cel mai mult, arii care au importanță pentru companie și acționari
  3. Arată impactul pozitiv, dar și pe cel negativ
  4. Nu te ascunde, fă-ți vizibile inițiativele de CSR și rezultatele lor
  5. Transparență, transparență, transparență
  6. Onestiate și autenticitate
  7. Storydoing și apoi storytelling
  8. Evită limbajul corporatist
  9. Implică-ți angajații
  10. Implică-ți angajații până la sfârșit
  11. Implică-ți consumatorii și alți stakeholderi
  12. Unde-s doi puterea crește. Să vezi unde sunt trei
  13. Poartă-te ca un cetățean responsabil, nu ca o companie!
  14. Creativitate, creativitate, creativitate
  15. PR-ul este esențial pentru că reputația este esențială.
  16. Gândește pe termen lung!

csr prima

”Sfatul meu este să faceți foarte mult PR. Dacă faceți ceva bun trebuie să vă lăudați pentru că dacă nu o faceți voi nu o face nimeni. Pe lângă asta puteți inspira alți oameni. Creativitatea este de asemenea un cuvânt important. Spun asta pentru că multe proiecte foarte bune sunt exprimate foarte puțin creativ și este păcat”, a afirmat Monica Jitariuc.

Oana Gorbănescu, Coordonator CSR şi Comunicare, EY România, a prezentat câteva concluzii al studiului Tendinţe şi realităţi CSR în România, studiu care analizează şi explorează percepţiile executivilor şi ale specialiştilor în CSR (corporate social responsibility) în legătură cu proiectele iniţiate şi derulate în domeniul responsabilităţii sociale corporative în anul 2014 şi perspectivele CSR-ului în perioada următoare.

Studiul are la bază un chestionar aplicat în perioada 27 aprilie – 25 mai 2015. În raport se analizează răspunsurile a 311 de executivi de top din segmentul local de business şi specialişti din domeniul CSR la 38 de întrebări.

”Față de anii anteriori, 69% din companiile care la această ediție au răspuns la chestionar sunt deja implicate în CSR. Procentul companiilor care definesc responsabilitatea socială corporativă ca și etică în afaceri a crescut semnificativ la 17% în 2014 față de 6% în 2013. Mai mult, procentul celor care consideră că responsabilitatea socială înseamnă interacțiuni semnificative cu stakeholder-ii a crescut de la 1% în 2013 la 10% în 2014, iar în rândul celor care au ales răspunsul managementul responsabil al lanțului de furnizori procentul a crescut de la 1% în 2013 la 8% în 2014”, a declarat Oana Gorbănescu.

Potrivit acesteia, se observă că în 2014 bugetele de CSR au stagnat (35% dintre răspunsuri). Totuși, există și 7% dintre companii care spun că bugetele lor de CSR au crescut chiar și cu 20%-30%. La polul opus, numai 7% dintre companiile respondente spun că bugetele lor de CSR au scăzut, iar 9% că nu au un astfel de buget.

”În 2010 am pornit cu scopul de a curăța România de gunoaie. Nimeni nu a crezut în noi pentru că în 2010 voluntariatul nu era ceea ce este acum. A trebuit să construim o echipă națională de voluntari, să convingem oamenii să vină la curățenie, să convingem autoritățile. De la întâlnirile cu acestea, colegii mei veneau mereu de plângând. Răspunsul era: dacă iese proiectul v-am sprijinit, dacă nu iese nu v-am sprijinit. Nu numai că nu ne-au sprijinit ba chiar eram pe un blacklist să nu luăm cumva fonduri de la vreo primărie pentru că sunt în recesiune”, declarat Andrei Cosuleanu, Director Executiv, “Let’s Do It, România”.

a doua

 Cu toate acestea, prin acest proiect, compania a mobilizat peste 1 milion de voluntari în 8,5 milioane de ore voluntariat, în care a adunat 22.500 tone de deșeuri.

”Procentul de recicalare era în 2010 de 16%, iar în 2013 era de 49%. Avem un sistem de raportare a deșeurilor. Voi puteți să ne anunțați prin intermediul său unde vedeți gunoi. Altfel, îmi doresc foarte mult să găsesc în companii oameni specializați în CSR, nu oameni care știu numai PR. Trebuie să gândim sustenabil. Nu să primim întrebări de genul: dacă îți dau suma asta câte flyere îmi faci?”, a declarat Andrei Cosuleanu.

Sfatul său pentru reprezentanții ONG-urilor este să încerce să-i cunoască pe oamenii de CSR din companie.

 Oana Visalom-Donescu, BI HR Contingent Manager, Hewlett-Packard,  a prezentat câteva dintre proiectele companiei din zona de CSR. În cadrul proiectului Eco Week, destinat Deltei Văcărești HP a mobilizat 150 de voluntari cu ajutorul “Let’s Do It, România” în 900 ore de voluntariat pentru cele 89 ha.

”Prin proiectul Garden of Life am făcut o grădină comunitară pentru o organizație suedeze unde sunt copii cu sindromul Down și alte probleme de sănătate. Cifrele Stop Hunger Now sunt: 700 de ore de voluntariat, 300 de voluntari, 2 ore, peste 100.000 de pachete”, a declarat Oana Visalom-Donescu.

Cea de-a doua sesiune i-a avut ca invitați pe Sabina Știrb, Public Affairs & Corporate Citizenship Manager, SamsungMaria Besnea, Stakeholders’ Engagement & Corporate Sponsorship Senior Officer, UniCredit Bank, Andreea Giovani, Manager Consultanta Fiscala, PwC Romania, Mike Costache, Philanthropreneur, Board of Directors Member, Blue Heron Foundation și Robert Uzuna, Corporate Affairs Director, URSUS Breweries, Remus Pakei, project-managerSprijina.ro.

a patra

”Cred că undeva există câteva lucruri care nu sunt foarte clare între companii și ONG-uri. Din exterior, bugetul de CSR este văzut ca un buget de sponsorizare. În general companiile au un plan și o strategie pe termen lung și nu își permit să investească pe foarte multe planuri. Bugetul de CSR nu este buget de sponsorizare. CSR-ul nu este un proces de endorsment al ONG-urilor. Nu oferim bani și atât. Vrem continuitate și vrem să muncim cot la cot cu voi pentru realizarea proiectelor”, a declarat Sabina Știrb, Public Affairs & Corporate Citizenship Manager, Samsung.

Potrivit acesteia, programul de CSR al companiei este realizat pe 3 grupe de vârste: copii, liceeni și studenți. Pentru ficare target avem programe speciale și relevante. Una dintre problemele abordate este rata tinerilor fără un loc de muncă, având în vedere că unul din 4 tineri sub 25 de ani este neangajat în Europa.

Maria Besnea, Stakeholders’ Engagement & Corporate Sponsorship Senior Officer, UniCredit Bank, este de părere că: ”succesul companiilor nu se mai măsoară numai în profit economic, ci în cum reușesc brandurile să-i implice pe oameni într-o profesie comună. Modul în care o companie se comportă într-o societate creează societatea din jurul ei. De aceea este important ca atitudinea companiei să inspire în bine. Trebuie să transformăm activitatea noastră în misiunea brandului”.

Abordarea URSUS Breweries de Dezvoltare Durabilă se numește Prosper și cuprinde: IMM-uri, investiții în comunitate, emisii de carbon, utilizarea apei și în consumul responsabil de alcool.

 ”Ne dorim ca până la finalul lui 2020 să abordăm 500.000 de IMM-uri la nivel global pentru a-i ajuta să prospere în zonele lor. În România am ajutat cel puțin 16.000 de IMM-uri și este una dintre cele mai bune cifre din grup”, a declarat Robert Uzuna, Corporate Affairs Director, URSUS Breweries.

 Andreea Giovani, Manager Consultanță Fiscală, PwC Romania, a vorbit despre raportarea non-financiară, în contextul Directivei 2014/95/UE, care trebuie transpusă în legislaţiile naţionale până în decembrie 2016.

”Există obligativitatea raportării performanţei non financiare, iar Directiva trebuie transpusă în legislaţiile naţionale până în decembrie 2016. Publicarea primului lor raport va fi în 2018 (pentru anul financiar 2017). Companiile trebuie să elaboreze orientări în materie de raportare până la finele anului 2016”, a explicat Andreea Giovani.

Potrivit Directivei vor trebui să raporteze întreprinderile şi grupurile mari care au peste 500 angajaţi, companiile listate la bursele europene. Sunt exceptate filialele întreprinderilor sau ale grupurilor mari.

”Am lansat în august platforma sprijină.ro, care este o platformă de crowdfounding, care s-a dus catre o platformă de crowdraising. Aceasta permite investitorilor să colecteze fonduri cu 0% costuri. Aceasta permite colectarea fondurilor într-un mod eficient și rapid. Cei care folosesc această platformă beneficiază pe lângă colectarea de fonduri și de notorietate. Proiectele sunt foarte bine distribuite pe rețelele sociale. Distribuția este undeva la 1.300 de share-uri și circa 3.500 de vizitatori unici”, a declarat Remus Pakei, project-manager Sprijina.ro.

Potrivit acestuia, platforma poate fi utilizată de pe orice tip de device.

Mike Costache, Philanthropreneur, Board of Directors Member, Blue Heron Foundation, și-a început discursul explicând semnificația funcției sale. Alăturarea cuvintelor ”filantrop” și ”antreprenor” este una semnificativă pentru că reprezintă cele două activități care s-au împletit de-a lungul carierei sale. El a oferit câteva informații despre felul în care se donează în SUA.

 ”358 de miliarde de dolari pe an sunt donații, adică de două ori PIB-ul României. Nu vreau să fac o comparație cu România, ci doar să vă spun cum stau lucrurile acolo. 32% din donații merg către activități religioase, iar următorul procent merge către educației. Cea mai mare parte a celor care donează, 72% sunt persoane, nu corporațiile așa cum am fi tentați să credem”.

Partenerii au fost: GT Grafică și Tipar, World Class, NISSA, Armand, Selfiefun și Wellington.

Partenerii media au fost: csrmedia, csrNEST, eco&csr, PromoAfaceri, Business24, Ziare.com, markmedia.ro, MLM News, debizz, Legal Magazin, Antreprenor în România, Femei în Afaceri, roportal, bucureșteni.ro, administrație.ro, global manager, Manager Express, IMM România, Manager.ro, EconomiaOnline.ro, brightway, Transilvania Business, Valorea, Business Woman, Plan de Afacere, think Business, Calendar de Evenimente, Jurnalul de Afaceri.