România, o țintă „super verde”, dar nu acum

Romȃnia va putea accesa 30,6 miliarde Euro în perioada 2014-2020 prin cele cinci fonduri europene1, dar o condiție fundamentală aplicabilă tuturor fondurilor este ca 20% din sumele alocate fiecărui program să contribuie la reducerea impactului schimbărilor climatice prin acțiuni de reducere a emisiilor.

grafic

Investițiile vor urma o serie de teme prioritare, care sunt împărțite în nouă programe operaționale, acestea avȃnd la rȃndul lor diverse axe prioritare.

În Decembrie 2015 a fost publicată Strategia națională privind schimbările climatice și creșterea economică bazată pe emisii reduse de carbon (Strategia CRESC), în care sunt identificate 3 scenarii: păstrarea status quo și a țintelor pe 2020, versiunea verde – reducerea gazelor cu efect de seră cu 40% față de nivelul din 1990, sau scenariul super verde, cu o reducere de 80%.

Însă Romȃnia nu intenționează să reducă folosirea combustibililor fosili sau nucleari, plȃnuind chiar să investească în energia pe bază de cărbune. Deși țintele de reducere a impactului schimbărilor climatice pentru 2020 sunt un obiectiv important, o transformare profundă a sistemului energetic către unul mai curat nu face parte din strategia pe termen lung.

Nici măcar fondurile destinate energiei nu întrevăd o cale spre un scenariu super verde. Nu există finanțare pentru energia solară sau eoliană, iar 90% din fonduri sunt destinate investițiilor în biomasă, fără a prevedea reglementări ce garantează sustenabilitatea acestei surse de energie. Susținerea unităților de cogenerare nu indică o viziune strategică pe termen lung deoarece adâncește dependența față de combustibilii fosili. În celelalte programe operaționale, inițiativele de reducere a impactului schimbărilor climatice vor fi susținute fără a fi încurajate activ, lipsind de asemenea și măsurile concrete de implementare a principiului orizontal al dezvoltării sustenabile.

În concluzie, măsurile pentru reducerea impactului schimbărilor climatice în România sunt create de ținte UE și susținute prin fonduri UE, lipsind programe complementare elaborate de guvern.

În contextul fondurilor cheltuite anterior destul de ineficient, Asociația Bankwatch Romȃnia a lansat capitolul O țintă „super verde”, dar nu acum.

CEE Bankwatch Network și Friends of the Earth Europe au lansat pe 26 ianuarie Raportul Climate’s Enfants Terribles (Copiii problemă ai schimbărilor climatice: Cum proasta utilizare a fondurilor europene de către noile state membre încetinește tranziția Europei către energie curată). Acesta este rezultatul unei cercetări asupra modului în care 9 state membre și-au propus să implementeze fondurile structurale și de coeziune europene, și cum acestea vor fi folosite pentru a reduce impactul schimbărilor climatice. Prin Acordul de la Paris, Uniunea Europeană și-a propus menținerea încălzirii globale sub 2°C, iar fondurile UE au un rol esențial în atingerea acestui obiectiv deoarece în Europa Centrală și de Est acestea reprezintă sursa majorității investițiilor în infrastructura publică. Miliarde de euro menite să transforme sistemele energetice ineficiente și cu emisii mari de carbon sunt cheltuite greșit. Strategiile de investiții slabe și lipsa a angajamentelor de mediu din partea a nouă guverne din regiune împiedică eliminarea combustibililor fosili.

Raportul integral este disponibil aici: http://bankwatch.org/enfants-terribles și rezumatul aici: http://faracarbune.ro/wp-content/uploads/2016/01/Sumar-Romania1.pdf

1 Fondul european de dezvoltare regională (FEDR), Fondul de coeziune (FC), Fondul social european (FSE), Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (EMFF).