Creșterea economiei europene supusă unor noi provocări

Economia europeană intră acum în cel de al patrulea an de redresare, iar creșterea economică continuă într-un ritm moderat, în principal datorită consumului, se arată într-o analiză a Comisiei Europene. În același timp, o mare parte a economiei mondiale se confruntă cu provocări majore, ceea ce creează riscuri crescânde la adresa creșterii europene.

Analiza indică faptul că perspectivele creșterii globale nu au cunoscut modificări majore față de previziunile de toamnă, dar că riscul ca creșterea economică să se dovedească a fi mai slabă decât se preconizase a crescut, în principal din cauza unor factori externi.

În zona euro, se preconizează o creștere economică de 1,7 % în acest an de la 1,6 % anul trecut și de 1,9 % în 2017. Creșterea economică a UE este prevăzută să se stabilizeze la 1,9 % în acest an și să ajungă la 2,0 % anul viitor. 

În prezent, se așteaptă ca anumiți factori care sprijină creșterea economică să fie mai puternici, iar efectele lor mai de durată decât s-a presupus anterior. Printre acești factori se numără prețurile scăzute ale petrolului, condițiile favorabile de finanțare și nivelul scăzut al cursului de schimb al monedei euro.

Totodată, riscurile la adresa economiei devin din ce în ce mai pronunțate: încetinirea creșterii economice a Chinei și a altor economii de piață emergente, scăderea în intensitate a comerțului mondial, precum și incertitudinea geopolitică și politică.

O redresare amplă în cazul tuturor statelor membre

În 2015, producția economică fie a crescut, fie a rămas stabilă în fiecare stat membru. Se așteaptă ca, până în 2017, economiile tuturor statelor membre să se extindă. Cu toate acestea, vor continua să existe diferențe considerabile între ratele de creștere a PIB-ului, atât din cauza caracteristicilor structurale, cât și a diverselor poziții ciclice.

Consumul privat ar trebui să rămână principalul motor al creșterii în acest an și în anul următor, susținut de îmbunătățirea pieței forței de muncă și de creșterea veniturilor reale disponibile. De asemenea, investițiile ar urma să beneficieze treptat de creșterea cererii, de îmbunătățirea marjelor de profit, de condițiile de finanțare favorabile și ar trebui să reducă treptat presiunea în ceea ce privește reducerea efectului de levier.

Condițiile de pe piața forței de muncă continuă să se îmbunătățească

Se așteaptă ca rata șomajului în zona euro să scadă de la 11 % în 2015 la 10,5 % în 2016 și la 10,2 % în 2017.

În UE, șomajul ar trebui să scadă de la 9,5 % în 2015 la 9,0 % anul acesta și la 8,7 % în anul următor.

Scăderea în continuare a deficitelor

Deficitul public consolidat în zona euro va continua să scadă, ca urmare a unei activități economice mai intense și, într-o măsură mai mică, a scăderii cheltuielilor cu dobânzile.

Se preconizează că, în zona euro, deficitul public va scădea la 2,2 % din PIB în 2015 (2,5 % în UE ), la 1,9 % din PIB în acest an (2,2 % în UE) și la 1,6 % din PIB în 2017 (1,8 % în UE).

În acest an, orientarea fiscală a zonei euro ar trebui să devină ușor mai favorabilă redresării economice. În UE, aceasta ar trebui să rămână, în linii mari, neutră.

Ponderea datoriei în PIB în zona euro este prevăzută să scadă, de la o valoare record de 94,5 % în 2014 (88,6 % în UE) la 91,3 % în 2017 (85,7 % în UE).