Generațiile urbane și prioritățile lor

Schimbările rapide care au loc în întreaga lume au evidenţiattot mai clar provocările de pe piaţaforţeide muncă, dar şidiferenţelede abordare între diversele generaţiicare sunt în prezent active pe această piaţă. Pentru a identifica aceste transformări, EY a derulat un studiu la nivel global, în rândurile unui număr de aproximativ 9.700 de angajaţi cu normă întreagă din companii de dimensiuni diferite din SUA, Germania, Japonia, China, Mexic, Brazilia, India şi Marea Britanie.

Întrucât o serie din tendinţele identificate la nivel global sunt vizibile şi local, EY România a aplicat pentru prima dată această metodologie pentru a analiza modul în care generaţiile urbane din România gestioneazăechilibrul între viaţa personală şi cea profesională. Am dorit să înţelegemcum corelează tendinţelespecifice generaţiilordin România cu tendinţeledin celelalte ţărianalizate de EY la nivel global. Am realizatastfelo analiză specifică mediului urban, careidentifică provocările cu care se confruntă angajaţiide diferite vârste din România.

Acest studiu are la bază cele 2562 de răspunsuri la un chestionar alcătuit din 35 întrebări primite în perioada 21 decembrie 2015 -26 ianuarie 2016 provenind preponderent de la respondenți din mediul urban cu vârsta între 18 și 55+ ani.

Top 8 concluzii ale studiului « Generațiile urbane și prioritățile lor »

  1. Referindu-se la perioada 2012-2015 și evaluând capacitatea de a gestiona echilibrul între viața personală şi cea profesională, 51% dintre respondenţi consideră că este mai dificil acum decât în urmă cu trei ani să gestioneze echilibrul între viața personală şi cea profesională, 23% consideră că a fost la fel ca și înainte de 2012, dar 26% apreciază că a fost mai uşor de păstrat echilibrul.
  2. Românii percep mai acut decât restul ţărilor la nivel global modificările din ultimii trei ani, cu impact asupra echilibrului dintre viața personală şi cea profesională. Percepție similară există în Germania (49%) şi Japonia (44%). Se observă că generația Y din Germania atinge cel mai mare procent dintre toate răspunsurile (56%). Pentru generația X procentul cel mai mare se înregistrează în România (52%), la fel ca și pentru Boomers (50%).
  3. Peste 70% dintre respondenţii care sunt angajaţi în muncă susţin ca lucrează ore suplimentare, iar 34% lucrează chiar mai mult de 46 de ore pe săptămână. Generația X şi generaţia Boomers lucrează cele mai multe ore suplimentare –peste 46 de ore pe săptămână, în timp ce cei din generaţia Y par cei mai ponderaţi în abordarea orelor suplimentare –majoritatea dintre ei (41%) lucrând până în 45 de ore pe săptămână. Totodată, între respondenţii care lucrează mai puţin de 40 de ore pe săptămână, cei din generația Y sunt cei mai numeroşi.
  4. 86% dintre respondenții cu responsabilităţi manageriale din România spun ca lucrează ore suplimentare –aproape dublu faţă de managerii din Germania (45%) sau Marea Britanie (34%). Trebuie menționat totuși că, potrivit statisticilor Eurostat, productivitatea muncii în România e de șase ori mai mică decât media în Europa, de 7,5 ori mai mică decât în Germania și de opt ori față de Olanda.
  1. Aproape jumătate dintre respondenții angajați în muncă au renunțat la activitățile de relaxare din motive financiare în ultimii trei ani, în timp ce 28% au amânat achiziționarea sau închirierea unei locuinţe personale, iar 14% au amânat decizia de a avea primul copil din aceleași motive. Totuşi, 29% dintre respondenţi declară că nu au fost nevoiţi să ia astfel de decizii din motive financiare.
  2. Peste jumătate (51%) dintre respondenții care fac parte din generația Y nu beneficiază de program flexibil, deși nevoia de flexibilitate este mult mai pronunțată în rândurile acestei generații, conform numeroaselor studii derulate la nivel global. În prezent, angajații care beneficiază în cea mai mare măsură de program flexibil sunt cei care fac parte din generația Boomers: 53% dintre ei au o formă de program flexibil, iar 7% lucrează pe bază de proiect.
  3. Aproape 30% dintre respondenți consideră că munca este o parte importantă din identitatea lor, în timp ce pentru aproape jumătate (46%), munca reprezintă doar un mijloc de trai şi de susținere a stilului de viaţă. Cel mai mult integrează munca în identitatea personală respondenții care fac parte din generația Boomers (53%), faţă de cei din generația X (37%), respectiv Y (27%). Pentru 48% dintre respondenţii din generația X şi 46% dintre cei din generaţia Y,munca pe care o prestează în prezent reprezintă doar un mijloc de trai şi de susținere a stilului de viață, faţă de 32% dintre cei care fac parte din generația Boomers care declară acest lucru.
  4. Cei care ocupă o poziție de conducere asociază într-o măsură mult mai mare (43%) decât ceilalți (24%) munca pe care o prestează cu identitatea personală. Însă cele mai mari procente sunt la varianta de răspuns “munca este un mijloc prin care îmi câștig existența și îmi susțin stilul de viață”.

 

Detaliile studiului le gasiți aici:  EY_Generatiile urbane_Raport 2016