Sporirea numărului tranzacţiilor în lanţ la export a determinat înăsprirea condițiilor de  desfăşurare din perspectiva vamală şi a TVA

BusinessMark împreună cu specialiștii Deloitte au organizat, în data de 4 octombrie 2016, un eveniment dedicat noilor provocări ale exportului de mărfuri din perspectiva vamală și a TVA.   

Printre temele abordate în cadrul evenimentului, se numără:

  • Tratamentul tranzacțiilor în lanț la export din perspectiva vamală și TVA
  • Cine poate fi considerat “exportator” în sens vamal și a TVA?
  • Practica recentă a inspectorilor fiscali. Importanța procedurilor interne în securizarea scutirii de TVA la export și livrări intracomunitare.
  • Diferența între export și re-export.

1f8a0813

1f8a0790

Specialiștii care au dezvoltat tematicile propuse au fost: MIHAI PETRE, Senior Manager Servicii Fiscale, Deloitte România, RALUCA BALDEA, Senior Manager – TVA, Deloitte Romania și DANIELA NEAGOE, Senior Consultant Servicii Fiscale, Deloitte România.

În deschiderea evenimentului, specialiștii Deloitte Romania au vorbit despre: tratamentul tranzacțiilor în lanț la export din perspectiva vamală și TVA, despre cine poate fi considerat “exportator” în sens vamal și a TVA și despre practica recentă a inspectorilor fiscali și importanța procedurilor interne în securizarea scutirii de TVA la export și livrări intracomunitare.

1f8a1165”În mod tradiţional, exportul de mărfuri  primeşte mai puţină atenţie  decât importul de mărfuri. Valoarea în vamă, încadrarea tarifară, chiar şi originea mărfurilor la export, nu expun  agenţii economici  la datorii suplimentare semnificative  atâta  timp cât taxele la  export sunt zero.  Cu toate acestea, sporirea  numărului  şi a complexităţii  tranzacţiilor în lanţ la export  a  făcut   ca legiuitorul  să înăsprească  condiţiile  de  desfăşurare a lor din perspectiva vamală şi a TVA.  Redefinirea noţiunii de exportator din perspectiva vamală de la 1 mai 2016 a transformat o  mare  parte  dintre  tranzacţiile  în lanţ  la export (în condiţii de livrare EXW  şi FOB  mai ales) în  vânzări locale cu TVA.  Dacă nu acordăm  atenţia cuvenită  acestora, riscăm să  datorăm  20% TVA  în România pe tranzacţiile în lanţ la export. Cu  alte  cuvinte,  la fiecare  tranzacţie în lanţ la export trebuie să ne întrebăm (1) cine este exportatorul din punct de vedere vamal, (2) pe care dintre tranzacţii trebuie alocat transportul şi (3) implicit,  care  este tratamentul TVA aplicabil fiecărei vânzări în lanţ”, a explicat MIHAI PETRE

Potrivit acestuia, legiuitorul oferă şi simplificări celor care  îndeplinesc  standardele de calitate cerute, lăsând astfel mai mult timp organelor de control  să se concentreze  asupra celorlalţi participanţi la exportul de mărfuri.

”Practic, anumiţi agenţi economici pot efectua exporturi în afară orelor de program, pot emite singuri dovezi de origine, pot atesta statutul comunitar al mărfurilor, totul pentru a diminua interacţiunea fizică cu biroul vamal şi a spori viteză de vămuire a mărfurilor”, a declarat MIHAI PETRE

RALUCA BALDEA, Senior Manager – TVA, Deloitte Romania, a prezentat diverse studii de caz cu dificultăți în justificarea scutirii de TVA și a enumerat dovezile necesare pentru justificarea scutirii de TVA la exportul de bunuri:

  • Factura sau documentele solicitate de autoritatea vamală pentru întocmirea declarației vamale de export, în cazul în care transportul bunurilor nu presupune o tranzacție.
  • Unul dintre următoarele documente:

DVE electronic: certificarea încheierii operațiunii de export de către biroul vamal de export, sau notificarea de export certificată de biroul vamal de export, sau

DVE pe suport hârtie: exemplarul 3 certificat pe verso de biroul vamal de ieșire.

  • Dovezi pentru justificarea scutirii de TVA pentru servicii direct legate de exportul de bunuri.

1f8a0822RALUCA BALDEA a mai precizat că termenul pentru obținerea documentelor în vederea scutirii este de maximum 90 de zile calendaristice de la data la care a intervenit un generator de taxă pentru operațiunea în cauză.
”Tendința autorităților este aceea de a cere tot felul de documente ștampilate, documente care nu sunt prevăzute în legislația comunicare. Am observat și faptul că autoritățile se așteaptă ca noi să așteptăm controlul și să ne verificăm clienții. Autoritățile fiscale cer ca noi să avem un control asupra clienților noștri. Să verificăm clienții înainte să intrăm în relație contractuală. Fiscul spune acum că dacă nu am făcut toate verificările necesare pentru a mă asigura că nu sunt parte dintr-o fraudă sunt răspunzător”, a declarat RALUCA BALDEA.

Specialistul Deloitte a recomandat companiilor să aibă o procedură scrisă de verificare și acceptare a clienților.

Cea de-a doua sesiune de discuții a fost deschisă de GABRIELA CIUPITU, reprezentantul ANCEX, care a început prin a prezenta principalele atribuții ale instituției.

1f8a1052”MAE prin Departamentul pentru Controlul Exporturilor – ANCEX este autoritatea națională în domeniul controlului operațiunilor cu produse cu dublă utilizare, cu produse militare și răspunde de aplicarea politicii Guvernului în acest domeniu”, a explicat reprezentantul ANCEX.

Potrivit acesteia, se supun regimului de control prevăzut de OUG 119/2020 următoarele operațiuni cu dublă utilizare:

  • Exportul, în regim vamal definitiv sau suspensiv, inclusiv transmiterea de produse software sau tehnologce prin mijloace electronice unor persoane sau parteneri din afara UE.
  • Transferul intracomunitar.
  • Serviciile de intermediere.
  • Tranzitul produselor cu dublă utilizare necomunitare.
  • Asistența tehnică ce vizează anumite produse cu utilizare finală militară.

”Se supun regimului de control destinația și utilizarea finală ale produselor cu dublă utilizare care fac obiectul operațiunilor menționate anterior”, a mai precizat GABRIELA CIUPITU.

În continuarea discuțiilor DANIELA NEAGOE, Senior Consultant servicii fiscale, Deloitte România, a vorbit despre diferența între export și re-export.

”Exportul se referă la mărfuri unionale de pe teritoriul vamal al Uniunii, iar reexport înseamnă ieșirea mărfurilor neunionale de pe teritoriul vamal al Uniunii. În prezent, în UE nu există taxe vamale la export”, a explicat DANIELA NEAGOE.

DANIELA a menționat care sunt codurile de regim pentru export. Două dintre cele mai relevante sunt: 10 – export definitiv, 11 export de produse compensatoare obținute din mărfuri echivalente în cadrul regimului de perfecționare activă înainte ca mărfurile provenite din import să fie plasate sub regim.

1f8a0907

”Notificarea la reexport este un document nou obligatoriu. Se depune la biroul vamal de ieșire. Îl poate depune proprietarul mărfurilor sau transportatorul mărfurilor, persoana care scoate mărfurile de pe teritoriul vamal sau cea care își asumă responsabilitatea transportării mărfurilor înainte ieșirii acestora de pe teritoriul vamal al Uniunii”, a completat DANIELA NEAGOE.

Potrivit acesteia, formularul se completează printr-un procedeu mecanografic.

În ultima sesiune a dezbaterilor, COSMIN DINCĂ, Senior Tax Consultant, Deloitte Romania, a vorbit despre simplificările vamale la export.

1f8a1245”Ca regulă generală originea poate să fie de două tipuri: preferențială cu taxe vamale reduse sau 0, sau nepreferențială. Preferențială înseamnă că între UE și alte țări au fost încheiate înțelegeri care înseamnă uneori reducerea sau eliminarea taxelor la export. Aceste condiții trebuie să fie luate în seamă de către exportatori”, a declarat COSMIN DINCĂ.

Specialistul Deloitte a oferit detalii despre caracteristicile exportatorului autorizat.

”Autorizația de exportator autorizat permite emiterea în procedură simplificată a:

Declarației de origine pe factură conform prevederilor care reglementează comerțul preferențial dintre UE și țările partenere

A certificateloe A.TR. care atestă statutul de marfă în liberă circulație în cadrul Uniunii Vamale UE – Turcia.

Emiterea declarației de origine pentru produse exportate în Republica Coreea”, a explicat COSMIN DINCĂ.

Potrivit acestuia, termenul de emitere a autorizației este de 30 de zile de la data depunerii documentației complete. Procedura de autorizare este Ordinul Nr. 1191/2016.

Un eveniment: Deloitte România.

Cu sprijinul: BusinessMark Events Management.