Romanian Financial Conference 2018: realizări și perspective în sectorul financiar-bancar

Unii dintre cei mai importanți reprezentanţi ai managementului celor mai importante bănci și instituții financiare prezente pe piața românească s-au reunit, pe 14 martie, în cadrul celei de-a cincea ediții a evenimentului Romanian Financial Conference. Aceștia au dezbătut situația actuală a sectorului financiar-bancar. La eveniment au participat responsabili ai băncilor, companiilor de asigurări și ai celor de leasing, fondurilor de pensii, investitori, autorități, experți financiari, analiști economici și consultanți.

GABRIELA FOLCUȚ – Director Executiv, Asociația Română a Băncilor a moderat discuțiile și a adresat invitaților prezenți în panel o serie de întrebări pe teme de interes.

            Conferința a debutat cu intervenția lui SERGIU OPRESCU, Preşedinte Asociația Română a Băncilor, Preşedinte Executiv Alpha Bank, care și-a exprimat opinia cu privire la evoluția creditării pe zona de retail. Acesta a precizat că rolul și obiectivul unui sistem bancar este de a credita societatea în scopul bunăstării și a lansat invitația la dialog pentru a dezbate acest mesaj. Cu privire la implementarea IFRS 9, acesta a precizat ca va exista un plus de segmentare și că va avea un impact semnificativ în zona de creditare. Sergiu Oprescu a mai precizat că IFRS 9 are misiunea anticipativă pe perioada a 30 de ani în cazul unui credit credit ipotecar.

FLORIN DĂNESCU, Preşedinte Executiv Asociația Română a Băncilor a menționat faptul că se discută tot mai mult asupra faptului că România are unele dintre cele mai mari dobânzi din Europa. Invitatul a subliniat că dobânda la care face referire trebuie să includă și inflația. În acest sens, dacă în Europa, de-a lungul a 10 ani, inflația a fost de 17%, în România a atins un prag de 44%. Concluzia a fost că dobânzile din România trebuie să acopere această inflație de 44%. În continuarea discuțiilor, Florin Dănescu a amintit că pentru a contribui la dezvoltarea industriei trebuie să existe un efort comun de a produce bunăstare.

RADU GRAȚIAN GHEȚEA, Președinte CEC Bank, Preşedinte de onoare Asociația Română a Băncilor a punctat faptul că în România există anumite condiții de creditare și dobânzi adaptate la nivelul la care se află economia și întreaga viață economică. Acesta a precizat că nu se poate opera cu elemente care sunt valabile în alte țări. În plus, Radu Grațian Ghețea a afirmat că în aproape 30 de ani, sistemul bancar românesc a evoluat extraordinar de bine și s-a adaptat cerințelor impuse la nivel european. Conform declarațiilor, în foarte multe cazuri România se apropie de nivelurile de performanță și calitate pe care le au țările din Europa.

DANA DEMETRIAN, Vicepreşedinte Executiv Retail şi Private Banking, Membru al Comitetului Executiv, BCR a precizat faptul că 2018 va fi un an de consolidare și creștere, iar unul dintre cele mai importante aspecte menționate a fost acela de a păstra o piață competitivă. În acest sens, Dana Demetrian a punctat faptul că sunt deschiși la dialog și au responsabilitatea de a face o țară sănătoasă, competitivă și care respectă regulile economice. Aceasta a accentuat faptul că, în ultimii 20 de ani, sistemul bancar s-a adaptat condițiilor, iar astăzi le revine responsabilitatea companiilor financiare de a pregăti România pentru generația nouă. Mesajul de final al Danei Demetrian a fost: să ne păstrăm drumul pe care am zis că îl păstrăm. Să creăm o economie sănătoasă!

PETRE BUNESCU, Director General Adjunct BRD-GSG este de părere că anul 2018 poate aduce o creștere a creditării pentru sistemul bancar românesc. Aceasta a menționat că în timpul crizei financiare, au învățat atât să evalueze mai bine riscurile, cât și să ofere produse de creditare cât mai adaptate nevoilor clienților. Petre Bunescu a accentuat faptul că acționează într-un mediu competițional în care există 35 de bănci. De aceea, în acest context, dar și în cel oferit de riscurile economice și cadrul legislativ, costurile și dobânzile sunt rezonabile.

În continuarea discuțiilor din panel, ANA-MARIA BUTUCARU, Director, Servicii de Audit, PwC România a oferit un cadru amplu asupra implementării IFRS 9 și a precizat că deși această măsură vine ca un elemnt de noutate, băncile au avut la dispoziție aproximativ 1 an să se obișnuiască și să gestioneze efortul aferent. Aceasta consideră că IFRS 9 privește în perspectivă și că va schimba tipul de produs pe care băncile îl pune la dispoziția clienților.

RODICA TUCHILĂ, Director Executiv, Asociația Română a Băncilor a adus în discuție situația în ceea ce privește digitalizarea, cât și impactul Payment Services Directive 2 (PSD 2). În acest sens, Directiva Serviciilor de Plăți va fi revizuită și va schimba, în opinia Rodicăi Tuchilă, atât evoluția pieței, cât și modelele de afaceri din industria plăților. Aceasta reprezintă o actualizare a directivei din anul 2007 și este transpusă prin OUG din 2009. În viitor, implementarea PSD 2 va aduce o serie de provocări (Ex. reorganizarea proceselor de business, a contractelor cu clienții, modificări asupra sistemelor de securitate sau audituri suplimentare), dar și o serie de oportunități (o mai bună colaborare cu companiile și punerea la dispoziția clienților a unor servicii rapide și eficiente).

Cea de-a doua sesiune a conferinței a reunit cinci specialiști din domeniu, care au oferit mai multe puncte de vedere cu privire la serviciile financiare.

VALENTIN IONESCU, Director Direcția Strategie și Stabilitate Financiară, Autoritatea de Supraveghere Financiară a prezentat trecerea de la Directiva MIFID (Markets in Financial Instruments Directive) I către MIFID II și a precizat câteva aspecte care au condus la necesitatea de modificare: (1) Creșterea transparenței piețelor de instrumente financiare și a concurenței între diferite locuri de tranzacționare a condus la scăderea costurilor de tranzacționare, reducerea ecartului între preturi și a tranzacționării mai rapide în piețele de acțiuni, (2) Liberalizarea piețelor a condus și la fragmentarea tranzacțiilor cu acțiuni, la creșterea tranzacțiilor de pe piețele nereglementate, la dezvoltarea rapidă a tranzacționării algoritmice și cu frecvență ridicată bazate pe programe soft și pe conexiuni super rapide care au permis executarea ordinelor într-o fracțiune de secundă, (3) MiFIDI nu a putut ține pasul cu dezvoltarea tranzacționării generată de tehnologia avansată și de creșterea inovației în produsele financiare, (4) MiFIDI nu a mai corespuns realității întrucât mai multe instrumente financiare rămăseseră în afara reglementărilor.

În timpul acordat prezentării sale, LUCIAN ANGHEL, Președinte Bursa de Valori București, CEO BCR Banca pentru locuințe a făcut referire la rezultatele unui studiu despre modalitățile în care economisesc românii. La întrebarea Ce faceți cu banii pe care îi economisiți?, 47% dintre respondenți au afirmat că păstrează banii într-un cont curent. Lucian Anghel a afirmat că este foarte bine că românii economisesc mai mult, dar a precizat că acestă formă nu crește sau conservă avuția. Acesta a menționat că obiectivul este să îți conservi puterea de cumpărare a banilor pe care îi economisești, iar acest aspect se află în strânsă legătură cu educația financiară: Eu sunt convins că, dacă am avea mai multă educaţie financiară, am trăi cu toţii mai bine. 

MELANIA HĂNCILĂ, Director Executiv, Asociația Societăților Financiare din România – ALB, asociație care , prin intermediul membrilor, asigură 90% din finanțarea non-bancară din România, atât pe segmentul de leasing financiar, cât și asupra creditului de consum. Membrii ALB aparțin unor grupuri financiare cunoscute la nivel internațional. Printre subiectele abordate, Melania Hăncila a făcut referire la câteva reforme structurale de care România ar avea nevoie: infrastructura fizică (drumuri, poduri, porturi, autostrăzi), infrastructură medicală și educațională adecvată, domnia legii și garantarea proprietății, doi indicatori importanți pentru potențialii investitori.

CIPRIAN LADUNCA, CFO, Metropolitan Life a adus în discuție o serie de factori cheie în evoluția domeniului, precum: cadrul legislativ, stabilitatea, predictibilitatea, responsabilitatea, educația financiară și sprijinul primit din partea comunității. Acesta a analizat, de asemenea, mai multe subiecte de interes: creșterea PIB în statele member UE (2017), procentul persoanelor aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială (2016), activele sectorului financiar-bancar, pilonul II – numărul de participanți și active.

JAN PRICOP, Director Executiv, Asociația Administratorilor de Fonduri – AAF a discutat despre piața fondurilor de invetsiții – evoluții la nivel european și în România, punând accent pe aspecte, precum: active și număr de fonduri la nivel global, repartizare la nivel global pe categorii, AUM în țările europene, vânzări nete la nivel european, tendințe recente evoluției FDI, piața locală a fondurilor, fonduri străine vândute local.

Evenimentul Romanian Financial Conference a fost organizat de BusinessMark alături de: CEC Bank, Moore Stephens, Rent for Comfort, Asociația Română a Băncilor, Asociația Societăților Financiare din România, Plantăm fapte bune în România, Asociația The Social Incubator.