Noutăți și previziuni în sectorul financiar și economic din România, la Romanian Financial Conference

BusinessMark a organziat cea de-a șasea ediție a conferinței Romanian Financial Conference pe 17 aprilie la Hotel Radisson Blu, unde am vorbit despre nivelul industriei bancare, inițiativele fintech și modul de colaborare al acestora cu sistemele bancare actuale și din viitor.

În ultima perioadă, nivelul industriei bancare a fost provocat de o serie de inițiative bancare, iar azi pare că inovația din domeniul legislativ pare inepuizabilă. ‘În ultimii 5 ani au fost 50 de inițiative legislative, care într-o formă sau alta afectează bunul mers al industriei bancare. Vreau să atrag atenția asupra faptului că trebuie să analizăm impactul pe care aceste inițiative ar putea să le aibă. De exemplu, după adoptarea OUG 114, inițial această inițiativă tindea să fie cu un impact negativ asupra industriei bancare, însă am reușit să o ducem cumva într-o zonă suportabilă – nu este pe logica creșterii financiare, nu este nici pe logica protecției consumatorului. Totuși, dacă observăm ce se întâmplă în prezent în aceeași manieră, se vorbește deja de aplicarea OUG 114 și la stoc fără să ne consulte nimeni, fără vreo analiză sau studiu de impact.’, Sergiu Oprescu – President of the Romanian Association of Banks, Executive President, Alpha Bank.

Din prisma lipsei de predictibilitate și modul în care resimt băncile acest fenomen, Dana Dima (Demetran) – Executive Vice President of Retail and Private Banking, Member of the Executive Committee, BCR este de părere că ‘ar trebui să fim eficienți în tot ceea ce facem, inclusiv în contextul legislativ. Din punctul meu de vedere, înseamnă să gândesc o lege, să o analizez, să mă uit ce s-a întâmplat în UE și să înțeleg aspectele pozitive și negative ale țării. Forma finală a OUG 114 a îmbrăcat o formă finală similară cu a unei țări vecine. Era mai util să facem această analiză mai din timp. 3 luni sistemul a fost blocat din punct de vedere al investițiilor și proiectelor. O investiție în tehnologie și în derularea acestor sisteme înseamnă mai mult de 1,5 miliarde investiție în sistemele bancare. Astfel de investiții nu se pot întâmpla realizând o predictibilitate și o profitabilitate. Predictibilitatea se răsfrânge în prețul pe care un client trebuie să îl plătească pentru servicii. În momentul în care acest preț nu e eficient, el se reflectă înspre clienții care folosesc aceste servicii. Îmi doresc să învățăm împreună din experiența acestor 3 luni și să gândim împreună mediul legislativ. Avem nevoie de transparență, un preț corect și eficiență.’ Alexandra Smedoiu – Fiscal services Partner, Deloitte adaugă: ‘Mă întreb oare de ce a fost nevoie să treacă 3 luni în toate asociațiile pentru a veni cu analize și studii de impact. Există în Dreptul European un principiu al proporționalității. Mă întreb dacă venim cu o taxă asupra sistemului bancar care ar fi determinat închiderea, cu ce ar fi ajutat asta consumatorul? Scopul acestei inițiative legislative este cel de a reduce cosul creditării, însă dacă ne dorim ca sistemul bancar să contribuie mai mult la societatea românească, trebuie să ne facem foarte bine temele prin analize de impact. Uitându-mă la forma actuală a taxei, observ niște dezechilibre: posibilitatea de a reduce la jumătate această taxă în cazul în creșterii creditării la 8%. O astfel de prevedere va ajuta băncile mai mici și mai puțin băncile mai mari. Dacă vorbim despre problematica provizioanelor (adică cheltuielile operaționale ale băncilor), dacă fac comparație cu alte industrii e vorba de riscul de neîncasare a unei creanțe. Iar dacă o bancă nu poate deduce astfel de cheltuieli, unde o să ajungem cu astfel de costuri nedeductibile?’

Dacă gândim în termeni strategici creșterea intermedierii financiare și a situației legislative, ‘sistemul bancar românesc a trecut prin multe etape, foarte grele, consumatoare de energii și a reușit să treacă de toate aceste momente. Costul lipsei de dialog, dorința de a face campanie electorală direct la tribuna Parlamentului, de a rezolva unele dispute personale ridicând dezbaterea la un nivel care creează foarte multe daune. Am numeroase exemple în acest sens, de inițiative legislative modificate de o manieră mai bună sau mai rea, însă întotdeauna dezbaterea a durat luni, ani. Chiar în acea perioadă, pe de-o parte băncile au fost nevoite să găsească soluții, iar de partea clienților s-a creat acel sentiment de nesiguranță sau indecizie în începerea unei afaceri, continuarea unei afaceri, proiecte ce țin de schimbarea casei sau a modului de viață. Produsele și serviciile pe care le oferă comunitatea bancară românească sunt de nivel european fără diferențe majore față de alte țări nordice.’ – Radu Grațian Ghețea – Chairman of the Board of Directors CEC Bank, Honorary President Romanian Banking Association

Pentru creșterea intermedierii financiare ‘e nevoie să creștem nivelul educației financiare, astfel încât să înțelegem aceste reguli de circulație economică. E important să avem grijă de capital. Avem nevoie de două resurse: capitalul băncilor (pe bază căruia se poate credita suplimentar) și lichiditatea. Pe segmentul de capital, dacă venim cu costuri suplimentare la nivelul sistemului, întrebarea de fond e cine plătește aceste costuri. Creșterea capitalului e un obiectiv principal prin contribuția acționarilor sau prin capitalizarea profiturilor pe care le faci într-o piață. Subiectul pe fond e să avem grijă de cele două resurse.’, susține  Sergiu Oprescu, President of the Romanian Association of Banks, Executive President, Alpha Bank.

În sectorul de inovație și securitate din sistemul bancar, Raluca Micu – Chief of service in the Monitoring Division of  the financial market infrastructures,and payments, The National Bank of Romania a vorbit despre inițiative de digitalizare în sistemul bancar. ‘De exemplu, inițiativele de adoptare a plăților instant a fost suținută de noi, fiind un mare beneficiu adus consumatorului, vorbim de plăți instant la nivel interbancar în mai puțin de 10 secunde. La nivel european, avem peste 200.000 de prestatori de servicii care s-au înrolat în această schemă. Pe zona de plăți vedem o creștere de peste 50% în cazul plăților făcute prin instrumente digitale. Se remarcă și o reducere de terminale de ATM-uri. Infrastructura de plăți crește și putem observa creșterea numărului de POS-uri cu 10%. Vrem să avem o colaborare cât mai apropiată de comunitatea bancară și ceilalți prestatori de servicii și încurajăm să se dezvolte astfel de soluții și vrei ca ei, la rândul lor, să vadă în noi un partener.’

Bruno Leroux – Chief Executive Officer, CETELEM – BNP Paribas Personal Finance a intervenit în discuție abordând subiectul digitalizării din perspectiva consumatorului: ‘Este un paradox în contextul în care o mulțime de inovații vin către noi, vorbim aici și despre o experiență îmbunătățită a traseului pe care îl are consumatorul în mediul digital, dar în același timp vorbim și despre incluziunea inovației. Pentru generația nouă și o parte din populație lucrurile se mișcă într-un ritm alert, contextul legal nu este foarte clar în ceea ce privește digitalizarea, ce este autorizat sau, dar cu siguranță AI, face recognition, big data vor fi factori disruptivi în piață în următorii ani. Băncile sunt pregătite și investesc foarte mult, iar experiența consumatorului va fi total schimbată în următoare perioadă. Paribas investește pentru a livra o experință mai bună și ține cont de faptul că trebuie să își educe consumatorii. Cadrul legal nu ne ajută, însă vorbim de sustenabilitate financiară, vorbim de transparență și customer orientation, iar băncile se îndreaptă către un impact pozitiv asupra comunității.’

Dacă ne uităm la economia țării și conexiunea cu introducerea componentei digitale în sectorul financiar, putem observa că suntem la al treilea modul de educare cu profesorii din țară. Am premiat elevi care au participat la competiții din zona de economic-financiar la Bruxelles, am premiat de curând un cercetător român pentru o lucrare de cercetare pe zona de produs intern brut. Haideți să lăsăm specialiștii să facă ce știu ei mai bine. De exemplu, ARB a facilitat colaborarea cu ANAF prin digitalizare și ne dorim să fim lăsați să participăm și să fim lăsați să facem ce știm mai bine.’, a intervenit Florin Dănescu – Executive President, Romanian Banking Association.

A doua sesiune de discuții a avut alături reprezentanți ai inițiativelor de tip fintech, precum și autorități. Alexandru D. Ciucan – General Manager, UNSAR – National Union of Insurance and Reinsurance Companies in Romania a prezentat o perspectivă la nivel macro a ceea ce se întâmplă pe piața asigurărilor la nivel european. ‘În 2018, România a ocupat locul 5 în Europa pe sectorul de asigurări generale, reprezentând un procent de 5,8 din această piață, respectiv 1,08 mld. Euro, dintr-un total de 36,12 mld. Euro la nivel european. Pe segmentul linilor de business, asigurările generale în 2018 însumează 8.042,1 mil ron, dintre RCA și CASCO au fost cele mai vândute tipologii de asigurare. În ceea ce privește asigurările de viață, acestea au însumat 2.099,1 mil ron.’

Am continuat alături de Valentin Ionescu – Director of Strategy and Financial Stability, The Financial Supervisory Authority care ne-a vorbit despre tehnologia de tip LDT sau blockchain și cum poate ajuta aceasta sectorul financiar. ‘Caracteristica principală a DLT este dată de faptul că datele sunt deținute de către participanții săi, nefiind administrate la nivel central: înregistrările nu sunt transmise participanților de o autoritate centrală, ci sunt construite independent și păstrate de fiecare participant. Principalele avantaje aduse de DLT sunt următoarele: abilitatea de a crea încredere, eficiență, trasabilitatea, reconcilierea simplificată și reziliența ridicată.’

Mihai Purcărea – CEO, BRD Asset Management, Member Board of directors, Fund Managers Association – A.A.F. a vorbit despre activele de fonduri și contexul actual: ‘Activele fondurilor au crescut de 3.5 ori în perioada post-criză.’ Cât despre obiectivele Asociației Administratorilor de fonduri, Mihai amintește colaborarea constructivă în domeniul reglementării pieței, revizuirea politicii de taxare a industriei administrării de investiții în beneficiul dezvoltării pieței, precum și aplicarea adecvată a principiului proporționalității în cadrul de reglementare.

Ca o completare a ceea ce au susținut invitații de-a lungul conferinței, Daniel Nicolescu – Managing Partner & Co-Founder, SymphoPay și Mihai Ivașcu – Chief Technology Officer , Modex (Gibraltar) au abordat subiecte din zona de inovație tehnologică în domeniul financiar. ‘Nu cred că fintech este un competitor al băncilor, ci noi, prin inovație încercăm să facem un proces mai bun al produsului deja existent. De exemplu, Revolut a venit să construiască pe o bază deja existentă, aducând un serviciu îmbunătățit. Ei oferă trust și se pricep la administrarea finanțelor. Noi, la Symphopay ne uităm la retail, pentru că orice mare retailer nu are suficiente informații despre clientul care îi calcă pragul. Ne concentrăm foarte mult pe ce informații îi putem livra comerciantului pentru a îi maximiza point of sale la casa de marcat.’, spune Daniel. Mihai ne-a vorbit despre tehnologia blockchain ca structură de bază pentru dezvoltarea altor tehnologii și inițiative de tip sustenabil. Acesta este de părere că principalul avantaj competitiv al fintech-urilor este creativitatea în găsirea unei soluții pentru o problemă dată, iar scopul este îmbunătățirea soluțiilor deja existente. ‘M3 Holdigs este un ecosistem de inițiative tech, iar tehnologia blockchain pe care și noi o folosim ca punte de dezvoltare a soluțiilor are un potențial extrem de mare. Momentan, sunt 35 de milioane de programatori înregistrați la nivel global și 30 de milioane care acoperă zona de blockchain. Una din inițiativele noastre a fost să creăm un marketplace unde dezvoltatorii să se întâlnească cu companiile și am creat de asemenea, toată suita de instrumente de blockchain în mod gratuit pentru aceștia. Asta pentru că ne-am dat seama că nevoile din piață acum se concentrează diferit: practic tu ca utilizator al unui instrument, nu vrei ownership pe produs, ci vrei beneficiul produsului în sine, iar aici blockchain as data base are un potențial imens.’

 

Eveniment organizat de BusinessMark, susținut de: CEC Bank, Deloitte, Asociația Română a Băncilor.

Radio-ul oficial al evenimentului: Europa FM.

Eveniment organizat cu susținerea:  BRCC, BCCBR, Zelist Monitor.

Parteneri media: DeBizz, Financial Market, Transilvania Business, Jurnalul de Afaceri, Administratie.ro, Global Manager, Antreprenor în România, Business24, Ziare.com, Curierul Național, MoneyBuzz, Biroul Info, Depozitinfo.ro, Financiarul, PRbox.ro, MATEK, PRwave, Finzoom, SpatiulConstruit.ro, Portal Management, Business Press, Social Media Romania, Clujul de Buzunar, Rbe Connect, 1asig.ro, InTurda.ro, InfoOradea, Monitorul de Făgăraș, Agro Standard, Lumea Satului, Cargo Magazin.