Ești director financiar sau specialist fiscal? Ce trebuie să iei în calcul pentru bugetul anului 2020

Anul 2019 se termină într-o notă optimistă pentru mediul de afaceri cel puțin din punct de vedere al comunicării și transparenței noului guvern (vezi declarația noului ministru de Finanțe privind rambursările de TVA), dar în același timp se înmulțesc și știrile care văd mai mult ca sigură în perioada următoare o scădere a economiei sau o încetinire a ei.

În perioadele de încetinire economică, atunci când banii la buget nu sunt suficienți, începe colectarea intensă de taxe din ajustările efectuate în cadrul controalelor fiscale (și acestea intensificate).  Acest lucru a fost vizibil în practică mai ales din a doua jumătate a anului 2019, când s-au înmulțit controalele fiscale (includem aici și prețurile de transfer).

Când am un risc fiscal ridicat?

În prezent, există o serie de criterii de evaluare a riscului fiscal, luate în calcul de inspectori la analiza prealabilă controlului fiscal, însă nu există o metodologie transparentă sau o metodă de calcul a acestuia.  Știm din informațiile disponibile pe site-ul ANAF și din practica noastră că printre cele mai importante criterii de evaluare a riscului fiscal sunt și:

  • existența unor fapte înscrise în cazierul fiscal;
  • deschiderea insolvenței (probabil că știți deja că primul lucru care i se întâmplă unei firme când intră în procedura insolvenței este un control fiscal care evaluează și taxele de plată la bugetul de stat);
  • întârzieri în depunerea declarațiilor fiscale și în plata impozitelor;
  • valoarea taxelor (TVA, impozit pe profit, accize) plătite și / sau solicitate la rambursare.

În plus față de aceste criterii, pentru evaluarea riscurilor asociate cu prețurile de transfer, sunt luate în considerare și:

  • dacă societate analizată a avut în perioada verificată tranzacții intra-grup;
  • dacă societatea analizată a înregistrat pierdere din exploatare sau indicatori de profitabilitate sub media pieței (estimată de ANAF ca urmare a pregătirii unui studiu de comparabilitate pentru industria respectivă);
  • dacă societatea analizată nu are o putere de negociere a prețurilor intra-grup;
  • dacă societatea înregistrează valori ale ratelor de dobândă (intra-grup) sub media pieței pentru împrumuturile acordate și peste media pieței pentru împrumuturile primite, ș.a.

Deși nu există încă prevederi care reglementează această evaluare a riscului fiscal (în prezent există un ordin de evaluare a riscului, însă doar pentru înregistrarea în scopuri de TVA), înțelegem că în cadrul ANAF se lucrează la un proiect de ordin și în perioada următoare toți contribuabilii ar trebui să știe exact cum se calculează sau cum se evaluează gradul de risc fiscal în funcție de care vor fi controlați de fisc sau vor primi bonificații, după caz.

Ce trebuie reținut în cazul firmelor care au un risc fiscal ridicat este că, în cadrul inspecțiilor fiscale, inspectorii se concentrează în special pe:

  • deductibilitatea cheltuielilor cu serviciile primite atât de la terți cât mai ales intra-grup.  În cazul în care cheltuielile cu serviciile primite de la societăți afiliate sunt considerate nedeductibile, documentarea acestora din dosarul de prețuri de transfer devine redundantă;
  • de cele mai multe ori, în mod eronat, se consideră în cadrul controalelor fiscale că atunci când o serie de cheltuieli au fost considerate nedeductibile – în mod automat TVA aferentă acestora nu va putea fi dedusă;
  • tranzacțiile complexe: transfer de active, de creanțe sau de business, din cauza prevederilor fiscale interpretabile;
  • tranzacțiile cu afiliații, în special în cazul firmelor cu pierdere din exploatare sau cu indicatori de profitabilitate sub media pieței, pentru că în aceste situații se pot face ajustări ale veniturilor sau cheltuielilor aferente tranzacției intra-grup;
  • plățile cu titlu de redevență, mai ales când nu se poate justifica un beneficiu la nivelul firmei care plătește redevența.
Ce obligații fiscale noi am în 2020 ?
DAC 6

În primul rând, vorbim de noi reguli de raportare a tranzacțiilor cu potențial de optimizare fiscală, conform așa-numitei directive – DAC 6 sau Mandatory Disclosure Regime – care urmează a fi implementată și în România spre sfârșitul anului.  Aceasta se va aplica obligatoriu începând cu luna iulie 2020, însă va avea în vedere tranzacțiile transfrontaliere realizate în scopul reducerii obligațiilor fiscale efectuate / implementate începând cu iunie 2018.

Rămâne de stabilit (dar vom vedea atunci când va fi gata proiectul de implementare în legislația națională):

  • Ce va trebui raportat ? (directiva menționează că tranzacțiile care vor face obiectul raportării sunt cele transfrontaliere, însă Polonia, de exemplu, a ales să aplice aceste prevederi și în cazul tranzacțiilor interne cu potențial de optimizare fiscală);
  • Cine va avea obligație de raportare? (directiva menționează că oricare dintre contribuabilul care a efectuat tranzacția sau intermediarii care au avut cunoștință despre tranzacție – avocați, consultanți, etc.);
  • Penalitățile sunt / vor fi stabilite de fiecare stat membru (Polonia, de exemplu, a stabilit un minim de penalitate de 500.000 EUR)
Salariul minim și munca part time – 1 ianuarie 2020

Fiindcă tot este perioada realizării sau actualizării bugetelor pentru anul următor, trebuie să aveți în vedere și un cost salarial mai mare începând cu 1 ianuarie 2020, dacă aveți salariați încadrați la salariul minim.  Acesta va crește de la 2.080 lei brut la 2.230 de lei brut lunar.  Astfel că, dacă aveți deja contracte comerciale negociate fie în grup, fie cu societăți din afara grupului și nu ați prevăzut acest cost, trebuie să fie să renegociați (dacă mai este posibil) contractele, fie să aveți în vedere o diminuare de profituri.

Una dintre veștie bune este că a fost eliminată supraimpozitarea contractelor de muncă part-time și acestea nu vor fi impozitate la nivelul salariului minim.

Obligații de raportare privind beneficiarul real

În iulie 2019 a fost publicată Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative.

Conform acestei legi, în termen de un an de la intrarea în vigoare (adică cel mai târziu la 21 iulie 2020), societățile existente sunt obligate să depună la Registrul Comerțului, prin reprezentantul legal, o declarație privind beneficiarul real al respectivei societăți, în vederea înregistrării în Registrul Beneficiarilor Reali al Societăților, De la această obligație sunt exceptate regiile autonome, companiile și societățile naționale și cele deținute integral sau majoritar de stat.

Societățile nou înființate depun deja această declarație la momentul înmatriculării societății la ONRC.

Declarația se va depune anual sau ori de câte ori intervine orice modificare privind datele de identificare ale beneficiarului real în termen de 15 zile de la data aprobării situațiilor financiare anuale, în cazul declarației anuale sau de la data la care a intervenit modificarea privind datele de identificare ale beneficiarului real.

Reguli noi privind TVA – remedii rapide

Aceste soluţii rapide vor fi în vigoare până la definitivarea sistemului de TVA, care ar trebui să aibă loc începând cu data de 1 iulie 2022.

Modificările ce ar urma să intre în vigoare începând cu 2020 se referă la armonizarea regimului TVA în toate statele membre privind măsurile de simplificare pentru stocuri la dispoziţia clientului, pentru vânzările în lanţ, precum şi pentru aplicarea scutirii de TVA în cazul livrărilor intracomunitare de bunuri.  Vor fi introduse condiţii mai stricte, bazate pe un set de reguli privind raportarea şi declararea tranzacţiilor respective, precum şi o listă fixă de documentele justificative necesare, aplicabilă tuturor statelor membre.

În afară de prevederile și aspectele fiscale menționate mai sus, trebuie spus și faptul că, la nivel local mai sunt o serie de proiecte fiscale solicitate de mediul de afaceri (ex. grupul fiscal pentru impozitul pe profit, scăderea TVA la 16% ș.a.), care au trecut de Senat și sunt spre aprobare la Camera Deputaților. Rămâne de văzut dacă vor trece sau care dintre ele vor trece și dacă vor produce efecte începând cu 1 ianuarie 2020.

La nivel global, există o serie de recomandări ale OECD privind impozitarea afacerilor digitale, precum Google, Amazon, etc. (în stadiul de draft deocamdată) care vor fi finalizate anul următor, iar ulterior se așteaptă ca statele membre ale OECD și nu doar acestea să introducă în legislațiile naționale o serie de măsuri similare de impozitare în cazul acestor societăți.

 Concluzii:

La nivel global, tendința reglementărilor în domeniul fiscal este de câțiva ani deja îndreptată spre transparență, transparență, transparență.  Optimizarea fiscală se va diminua, spațiul de manevră va fi din ce în ce mai restrâns, iar obligațiile de raportare și conformarea fiscală vor crește.

La nivel local, dacă avem în vedere deficitul bugetar și încetinirea creșterii economiei, putem spune că există o tendință de a verifica / penaliza contribuabilii cu risc fiscal ridicat.  Așa cum spuneam anterior, din iunie s-a observat o creștere semnificativă a controalelor fiscale în cazul societăților cu risc fiscal ridicat (tranzacții intra-grup, servicii primite de la societăți afiliate, tva de recuperat de la bugetul de stat, întârziere în depunerea declarațiilor fiscale, ș.a.).

Astfel că, dacă vă încadrați în categoriile de risc fiscal, trebuie să va așteptați la un control fiscal și să vă bugetați eventuale ajustări fiscale (pe care le puteți estima).

În plus, la întocmirea bugetului, trebuie să aveți în vedere și modificările fiscale deja cunoscute cu impact în creșterea cheltuielilor (creșterea salariului minim, obligații noi de raportare pe DAC 6 sau privind beneficiarul real, TVA – remedii rapide – un cost mai mare asociat cu raportarea sau documentarea unor tranzacții).

Alina Andrei

Autor: Alina Andrei, Tax & Transfer Pricing Partner al Cabot Transfer Pricing

Alina Andrei este consultant fiscal și fondator al societății de consultanță Cabot Transfer Pricing și are o experiență de 12 ani în domeniul fiscal și de 11 ani în domeniul prețurilor de transfer