#dialogurileBusinessMark. Roxana Abrașu, NNDKP: „Efectele pandemiei încep să se resimtă destul de puternic, întrucât în ultima perioadă solicitările privind reorganizarea activității și închiderea unor prezențe locale au fost preponderente”

Roxana Abrașu, Co-Head of Employment practice în cadrul NNDKP, a fost invitată la #dialogurileBusinessMark. Ea ne-a vorbit despre principalele provocări cu care s-au confruntat clienții în contextul noului coronavirus, impactul pandemiei asupra domeniului dreptului muncii, avantajele și dezavantajele muncii de acasă și multe altele, pe care le puteți descoperi în interviul de mai jos.

Care au fost principalele provocări/solicitări ale clienților pe care le-ați gestionat în perioada pandemiei noului coronavirus?

Roxana Abrașu: „Perioada deosebită pe care am trăit-o în primăvara acestui an și pe care încă o mai trăim, generată de pandemia de COVID-19, a determinat o schimbare importantă și rapidă de optică a clienților noștri, determinată, pe de o parte, de canalizarea eforturilor în menținerea business-ului, și, pe de altă parte, de explorarea tuturor posibilităților în vederea salvării locurilor de muncă și a reducerii concomitente a costurilor.

Ca avocați specializați în dreptul muncii, pentru noi această perioadă a fost una plină cu provocări dintre cele mai diverse. A trebuit să facem față noutăților/schimbărilor legislative abundente, în sensul de a corobora prevederi din diferite acte normative adoptate “peste noapte” (multe dintre ele chiar la miezul nopții sau în weekend) și în cadrul cărora nu exista vreo aliniere (deseori existând, din păcate, inclusiv contradicții). Totodată, a trebuit să ne pliem pe cerințele variate venite din partea clienților care și-au dorit adaptarea la contextul legislativ prin raportare la nevoile interne și utilizarea avantajelor acordate de stat (e.g., suportarea indemnizației pentru șomajul tehnic).

Astfel, experiența noastră practică solidă, creativitatea în stabilirea strategiilor și ghidarea clienților către variante cât mai puțin riscante au făcut mai ușor impactul situației generale asupra activității clienților noștri.

În această perioadă, măsurile luate în considerare de companii au fost implementarea unor forme de organizare a muncii care să permită atât continuitatea activității prin limitarea riscurilor aferente contextului sanitar, cât și o economie a fondurilor disponibile, fiind de interes major măsura șomajului tehnic, reducerea săptămânii de lucru de la 5 la 4 zile cu scăderea corespunzătoare a salariului, efectuarea concediului de odihnă acumulat pe o perioadă îndelungată, dar și suspendarea activității prin acordul părților pe o anumită perioadă limitată de timp. Pe de altă parte, însă, această perioadă a deschis și “oportunitatea” pentru angajatori de a-și reanaliza structura organizațională, cu consecința implementării unor procese de concediere individuale sau colective.”

Ce schimbări a adus pandemia pentru avocații de dreptul muncii?

Roxana Abrașu: „Acum că iureșul stării de urgență a trecut, pot spune că această perioadă a venit mai mult ca o confirmare a faptului că echipa noastră este foarte bine pregătită, omogenă, ușor adaptabilă la un context legislativ greoi (și nealiniat) și pune pe primul loc nevoile clientului.

Alături de restul colegilor din NNDKP, dar și a unei părți importante a mediului de afaceri, și echipa noastră a trebuit să se adapteze muncii de acasă, astfel încât am ajuns să folosim tehnologia mai mult decât o făceam înainte. În plus, ne-a fost de mare ajutor și faptul că în cadrul NNDKP majoritatea proceselor operaționale sunt digitalizate, astfel că noi a trebuit numai să ne familiarizăm cu ceea ce aveam deja la dispoziție.

Un minus major al perioadei pandemiei a fost faptul că nu am mai interacționat față în față cum o făceam înainte, însă am descoperit că putem avea discuții interesante și folosind aplicațiile de videoconferințe.”

Care sunt schimbările pentru angajatori și angajați determinate de pandemie care vor fi implementate pe termen mediu și lung?

Roxana Abrașu: „Categoric, flexibilizarea muncii despre care mulți angajatori vorbeau înainte de pandemie ca fiind un  deziderat pe termen mediu și scurt a devenit o prioritate în această perioadă. Angajatorii au fost obligați să ia în calcul cu titlu de permanență sau preponderență o astfel de organizare a activității, acolo unde specificul activității permite, iar tot mai multe companii au implementat telemunca și/sau munca de la domiciliu ca un aspect curent în organizarea lor.”

Din interacțiunile cu avocați din alte țări afectate de pandemie, cum consideri că au fost prevederile legale instituite în această perioadă în România în domeniul dreptului muncii, în comparație cu cele din alte țări?

Roxana Abrașu: „NNDKP face parte din alianțe internaționale ale firmelor de avocatură, astfel că și în această perioadă am continuat să fim conectați cu ceea ce s-a întâmplat la nivel global.

Astfel, pot spune că măsurile luate în domeniul dreptului muncii în România au fost în linie cu abordarea generală adoptată în majoritatea jurisdicțiilor, aceea de a crea pârghiile necesare limitării expunerii salariaților și colaboratorilor în contextul pandemic traversat (spre exemplu, în majoritatea jurisdicțiilor s-a implementat lucrul de acasă, acolo unde specificul activității a permis), susținerea angajatorilor și a raporturilor de muncă prin măsuri de decontare venite din partea statului, precum și măsuri de încurajare a menținerii locurilor de muncă ca urmare a accesării unor facilități puse la dispoziție de autorități.

Bineînțeles că anvergura și concretizarea acestor măsuri diferă de la jurisdicție la jurisdicție, însă direcțiile principale au coincis.”

Cum a evoluat practica de dreptul muncii a NNDKP în această perioadă a pandemiei? Dar relația cu clienții?

Roxana Abrașu: „În această perioadă a pandemiei se poate spune că practica de dreptul muncii a evoluat, pentru ca ne-am adăugat o experiență practică fără precedent, generată de un context legislativ nou și foarte dinamic, care a scos la iveală o putere extraordinară a noastră de a ne adapta, de a gândi strategii și soluții inovatoare realmente “pe loc”, menite a ajuta prompt clienții în perioada dificilă a pandemiei.

În ceea privește relația cu clienții, aceasta a fost și este menținută la aceeași intensitate – aș putea spune poate chiar faptul că am avut o conexiune și mai accentuată în această perioadă, asta și pentru că a trebuit să îi ținem la curent cu toate schimbările legislative care apăreau în cascadă. Ceea ce a fost interesant este că interacțiunea a devenit mai puțin formală, mai umană și aproape fiecare telefon/interacțiune se încheia cu “ai grijă de tine” sau “stay safe”.”

NNDKP are o bază variată de clienți. Există o categorie de clienți care nu au afectați de pandemie? Care categorie a trecut cel mai ușor prin această perioadă?

Roxana Abrașu: „Nu există clienți care nu au fost afectați de pandemie pentru că toți au fost nevoiți să ia măsurile obligatorii de siguranță la locul de muncă, pe lângă cele legate de salariații proprii.

Din ceea ce am văzut, cel mai bine au funcționat companiile din domeniul IT, care au resimțit cel mai puțin efectele acestei perioade întrucât și-au putut organiza activitatea în proporție de aproape 100% de la distanță prin mijloacele de comunicare IT (fiind și mult mai obișnuiți cu un mod de organizare a muncii mai flexibil).”

Cum credeți că va influența pandemia provocată de noul coronavirus relația angajat-angajator?

Roxana Abrașu: „Efectele pandemiei încep să se resimtă destul de puternic, întrucât în ultima perioadă solicitările privind reorganizarea activității și închiderea unor prezențe locale au fost preponderente. Astfel, consider că în următoarea perioadă ne vom afla, din păcate, în prezența unor proiecte de concedieri individuale și colective, aceasta și în contextul în care angajatorii și-au blocat procesele de recrutare pentru pozițiile vacante existente.”

Ce soluții legale au companiile pentru a regândi structura organizațională în contextul afectării activității?

Roxana Abrașu: „În stabilirea soluțiilor optime este important de stabilit care sunt direcțiile de business și nevoile interne ale fiecărei companii.

În măsura în care nevoile interne impun redimensionarea structurii organizaționale în sensul eliminării pozițiilor redundante, atunci companiile trebuie să implementeze un proces de concediere pentru motive care nu țin de persoana salariaților. Concedierea într-un astfel de context poate fi individuală sau colectivă, depinzând de numărul de salariați afectați (spre exemplu, o procedură de concediere colectivă trebuie implementată într-o companie cu un număr de salariați între 20 și 100, dacă cel puțin 10 salariați sunt afectați de această măsură).

Procesul de concediere pentru motive care nu țin de persoana salariatului trebuie să urmeze rigorile impuse de Codul Muncii și de practica dezvoltată în această materie, altfel expunerea este destul de mare în cazul unui litigiu (instanța poate anula decizia de concediere, poate reintegra salariatul concediat în poziția deținută anterior, angajatorul fiind obligat să plătească o compensație egală cu drepturile salariale, actualizate și indexate, aferente acestei perioade și, eventual, daune morale, în ipoteza în care sunt dovedite de salariatul concediat).

În măsura în care se dorește regândirea structurii organizaționale prin optimizarea resurselor interne, se poate implementa un proces de redistribuire internă în baza unei analize atente asupra nevoilor și a resurselor existente.”

Care sunt principalele oportunițăti și provocări pentru „work from home”?

Roxana Abrașu: „Organizarea prestării muncii în regim de “telework” sau “work from home” este o oportunitate pentru salariați de a-și câștiga “work-life balance”-ul despre care vorbim atât de mult în ultimul timp. De asemenea, este o oportunitate pentru ei de a demonta concepția unor angajatori (din păcate, în majoritate) conform căreia o organizație funcționează foarte bine doar dacă stai cu “ochii” pe salariați.

Pentru angajatori, organizarea prestării muncii în acest mod poate fi o variantă de eficientizare a costurilor, de adaptare la nevoile actuale ale salariaților și de a testa încrederea în salariații proprii.

Bineînțeles ca această formă de organizare a muncii nu absolvă angajatorii de obligațiile acestora în calitate de angajatori, cum ar fi, spre exemplu, menținerea evidenței zilnice a timpului de lucru, îndeplinirea obligațiilor din aria de sănătate și securitate în muncă, punerea la dispoziția salariaților a mijloacelor necesare în vederea îndeplinirii corecte și la timp a responsabilităților, ceea ce presupune și o diligență sporită a angajatorilor în acest context.

Totodată, nu trebuie omis faptul că, în contextul actual, implementarea “telework” sau “work from home” necesită acordul salariaților și includerea în contractele de muncă a unor elemente obligatorii, sub sancțiuni administrative concrete.”


Despre:

Roxana Abrașu este un avocat cu o experiență de peste zece ani în domeniul dreptului muncii. Ea este unul dintre coordonatorii practicii de Dreptul Muncii din cadrul NNDKP și asistă clienți locali și internaționali în aspecte legate de relațiile de muncă individuale și colective, fie în contextul unor proiecte majore, fie în problematici de muncă de zi cu zi. Roxana este specializată în aspecte precum executarea, modificarea, suspendarea și încetarea contractelor de muncă, redactarea și revizuirea reglementărilor și politicilor interne, negocierea, încheierea și executarea contractelor colective de muncă, implementarea concedierilor individuale și colective, implementarea transferului de întreprindere.


Ați ratat primele articole din seria „Dialogurile BusinessMark”? Le puteți citi aici: 

#dialogurileBusinessMark. Gyöngyi Hunyadi, VCST Automotive Production: „Am comunicat permanent, onest și deschis cu angajații, iar ei au înțeles măsurile luate”

#dialogurileBusinessMark. Ramona Bosînceanu, Eaton: „Când oamenii se simt mai în siguranță la locul de muncă decât în orice altă parte, înseamnă că toate eforturile noastre nu au fost în van”

#dialogurileBusinessMark. Luiza Müller, Orange România: „Acum, mai mult ca oricând, liderii trebuie să dea dovadă de reziliență, de empatie, de optimism pe care să îl insufle și echipelor lor”

#dialogurileBusinessMark. Ristena Sirboiu, Litens Automotive Eastern Europe: „Oamenii vor răspunde întotdeauna pozitiv atunci când există grijă, comunicare transparentă și avantaje reciproce”

#dialogurileBusinessMark. Andreea Mihnea, First Bank: „Organizațiile au învățat că este esențial să mențină un parteneriat cu oamenii și o comunicare reală cu emoția din spatele acestor”

#dialogurileBusinessMark. Mirela Stere, Macromex: „Organizațiile sunt organisme vii, vulnerabile și oricât de bine ar fi procedurizate și monitorizate, angajații vor rămâne ca oxigenul pentru plămâni”

#dialogurileBusinessMark. Ana Krasovschi, Carrefour România: „În acest context dinamic, corporațiile deștepte, liderii deștepți vor fi cei care vor face lucrurile împreună cu oamenii, fără să le impună”

#dialogurileBusinessMark. Ruxandra Caraivan, DB Global Technology: „Modalitatea în care companiile vor gestiona această criză va avea o contribuție importantă la sentimentul de apartenență la cultura organizațională”

#dialogurileBusinessMark. Cristina Ionescu, Mondelēz International: „În aceste momente excepționale avem o oportunitate unică de a arăta compasiune, înțelegere și un pic de vulnerabilitate”

#dialogurileBusinessMark. Radu Manoliu, Mondelēz International: „Lanțul de aprovizionare trebuie să se adapteze, să fie mai eficient, să descopere rute alternative de distribuție și să fie mai optimizat”

#dialogurileBusinessMark. Lăcrămioara Dărăban, Continental Sibiu: „Cred că această criză a pus în evidență încă o dată importanța flexibilității și a adaptabilității unei companii”

#dialogurileBusinessMark. Lavinia Răducu, Philip Morris Romania: „Coronavirusul este un profesor dur, de la care învățăm despre noi, despre compania în care lucrăm, despre cultura organizațională și despre oameni și omenire, în general”

#dialogurileBusinessMark. Ramona Puia, IKEA România: „Liderii trebuie să îşi cultive şi să îşi dezvolte agilitatea emoţională şi de afaceri pentru a putea conduce în vremuri nesigure”

#dialogurileBusinessMark. Andreea Van den Bosch, Bombardier Transportation Romania: „Este important ca liderii să rămână la fel de aproape de echipele lor, ca atunci cand erau la birou. Să nu cadă în capcana micro-managementului”

#dialogurileBusinessMark. Florentina Greger, Zitec: „Oamenii au nevoie să simtă că nu sunt singuri în această luptă cu pandemia, că organizația le este aproape și îi pune pe primul loc în priorități”

#dialogurileBusinessMark. Andreea Voinea, BCR: „Atunci când cultura organizațională este recunoscută și însușită de toți colegii, lucrurile merg de la sine chiar și remote”

#dialogurileBusinessMark. Anca Grezov, Danone: „Nevoia de relaționare se resimte pe parcursul tuturor etapelor emoționale prin care trecem în munca de acasă”


Dați-ne un follow, pentru a rămâne la curent cu toate noutățile privind evenimentele organizate de BusinessMark:

➡️ www.facebook.com/BusinessMark/
➡️ www.linkedin.com/company/businessmark
➡️ www.instagram.com/business.mark/
➡️ blog.business-mark.ro
➡️ business-mark.ro/