EY România a finalizat documentul programatic pentru digitalizarea serviciilor publice

În 3 ani, România ar putea să își alinieze serviciile publice digitale la nivelul celor europene.

EY România a finalizat proiectul ,,Stabilirea cadrului de dezvoltare a instrumentelor de e-guvernare”, al cărui beneficiar este Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR), în parteneriat cu Secretariatul General al Guvernului (SGG). Proiectul guvernamental a avut ca obiectiv creșterea capacității instituțiilor și autorităților publice din România de a dezvolta și implementa soluții de e-guvernare pentru 36 de tipuri de servicii publice aferente unor evenimente importante din viața persoanelor fizice și juridice[i].

Documentul strategic de politică publică în domeniul e-guvernării dezvoltat de EY, ultima etapă din cadrul acestui proiect, propune pașii necesari prin care România poate să atingă un nivel de digitalizare a serviciilor publice care să răspundă nevoilor cetățenilor, în linie cu dezideratele generale ale comunității europene.

Carmen Adamescu, Partener, Consultanță, EY România: „România are acum șansa de a progresa rapid în procesul de digitalizare a serviciilor publice, astfel încât să-și onoreze cetățenii cu promptitudine, respect și eficiență, prin mijloace digitale/electronice, fără obligativitatea de a se prezenta la ghișeul autorităților, atunci când nu este necesar.

 Instituțiile publice trebuie să aibă în vedere necesitatea de a schimba date între ele, pentru a deveni interoperabile, astfel încât cetățeanul să nu mai fie obligat să furnizeze documente pe care instituțiile le au deja în bazele de date, iar implementarea acestor servicii să devină posibilă respectând principiile europene de guvernare digitală, în mod special cel care se referă la „o singură dată” (once-only). ”

În elaborarea Propunerii de politică publică, echipa EY România a identificat, analizat și optimizat, pentru a deveni digitale, toate procesele din toate instituțiile publice care susțin cele „36 de evenimente de viață”. Din analiza centrată pe aceste evenimente, a rezultat că fără un cadru legislativ, interoperabilitate funcțională și competențe digitale în instituțiile publice responsabile, automatizarea proceselor și/sau digitalizarea nu se poate implementa.

În prezent, instituțiile publice vizate au la dispoziție toate elementele necesare pentru a adopta măsurile recomandate și a demara proiectele prin care digitalizează serviciile publice pentru cetățeni aferente celor 36 de evenimente de viată, finanțate prin POC 2014 – 2020. Având în vedere că această axă de finanțare se va închide în 2023, timpul alocat implementării proiectelor devine critic, cu o fereastră de oportunitate de maximum 3 ani.

Pe mai departe, rămâne în sarcina autorităților orchestrarea tuturor măsurilor necesare, astfel încât foaia de parcurs propusă de consultanții EY să poată fi urmată coerent și sustenabil, în totalitatea ei, nu numai punctual, pentru intervenții singulare.

Pe termen lung, Propunerea de politică publică dezvoltată de EY România vine cu o arhitectură guvernamentală organizațională care să susțină dezvoltarea digitală sustenabilă, integrată și interoperabilă în următorii 10 ani și cu trei seturi de opțiuni de soluționare a problemelor identificate cu măsuri specifice.

Autoritățile pot opta între adoptarea unui pachet complet de măsuri (cu măsuri minime, esențiale și complementare care contribuie la accelerarea evoluției domeniului e-guvernării), adoptarea și implementarea doar a măsurilor considerate strategice pentru dezvoltarea domeniului e-guvernării în România și menținerea status quo-ului, conform căruia serviciile publice electronice continuă să se dezvolte ad-hoc, fără să fie instituit un set complet de măsuri.

În cadrul propunerii au fost formulate și măsuri post-adoptare concrete, care trebuie avute în vedere pentru perioada imediat următoare adoptării noului cadru de politică publică.

Propunerea de politică publică în domeniul e-guvernării este structurată în nouă capitole și șase anexe și poate fi deja accesată pe site-ul ADR.

Formularea propunerii s-a bazat pe o analiză în profunzime a întregului cadru legislativ, operațional, procedural, informațional (infrastructură IT) care susține serviciile publice electronice, în ansamblu, în identificarea necesităților de dezvoltare.

În același timp, a presupus un demers de clarificare a rolurilor, atribuțiilor și responsabilităților la nivelul administrației publice din domeniul sistemului informațional asociat evenimentelor de viață, din perspectiva eventualelor suprapuneri de roluri și atribuții între instituții; definirea în detaliu a cerințelor aferente adoptării noului cadru legislativ, organizațional, procedural, informațional (infrastructura IT necesară), în vederea implementării cu succes a inițiativelor existente în Domeniul de acțiune I, în Strategia Națională privind Agenda Digitală pentru România 2020; elaborarea unui cadru legislativ unitar pentru implementarea și gestionarea serviciilor de e-guvernare și dezvoltarea unui catalog național al soluțiilor IT pentru e-guvernare.

Toate activitățile cuprinse în proiect s-au desfășurat în perioada februarie 2018 – septembrie 2020, iar echipa de proiect a fost formată din 40 de experți, analiști și formatori, condusă de Carmen Adamescu, Partener EY România.

[i] Servicii publice aferente celor 36 de evenimente de viață: Cum să începi o afacere; Vânzarea sau cumpărarea afacerii; Modificări în funcționarea afacerii; Obținerea de surse de finanțare; Obținerea de garanții pentru întreprinderi; Faliment; Lichidare; Transfer de proprietate; Obținerea permisului de conducere auto; Încheierea de contracte individuale de muncă; Votarea; Asigurarea viitorului personal; Înregistrarea pentru plata taxelor; Înregistrarea unui autovehicul; Cumpărarea / Închirierea / Construirea unei case; Înscrierea la bibliotecă; Căutarea unui loc de muncă; Pierderea locului de muncă; Accidente de muncă și incapacitate de muncă; Naștere; Căsătorie; Eliberarea actelor de identitate; Pensionare; Înregistrarea persoanelor cu dizabilități în vederea obținerii drepturilor sociale (indemnizației lunare/indemnizației de însoțitor, după caz) sau alte drepturi aferente; Programarea unui consult medical; Divorț; Deces; Obținerea indemnizației de creștere a copilului; Adopții; Înscrierea în clase primare/ liceu/ universități; Imigrare în România; Obținerea cetățeniei; Ghiduri și informații de călătorie; Obținerea unei vize (inclusiv e-visa); Obținerea unui pașaport; Denunțarea unei ilegalități.