Diana Lupu, EY România: În alinierea prevederilor contabile la cele fiscale, Finanțele pierd din vedere aspectele practice ale cerințelor de raportare

Noul proiect de modificare a Legii contabilității ar putea obliga companiile străine rezidente fiscal în România să raporteze situațiile financiare atât în statul în care sunt înființate, cât și în România.

Persoanele juridice străine, inclusiv cele aparținând Spațiului Economic European, care au locul conducerii efective în Romania, vor avea, din acest an, obligația de a întocmi situații financiare anuale în România, conform unui proiect de modificare a Legii contabilității, aflat spre consultare publică. În cazul în care textul nu va mai suferi ulterior modificări, persoanele juridice străine vor trebui să întocmească situații financiare pentru întreaga activitate, atât în statul în care sunt înființate, cât și în România.

Încă din 2016, companiile străine rezidente fiscal în România sunt obligate la plata impozitului pe profit în România, însă nu și la organizarea contabilității în România. Cum calculul impozitului pe profit are la bază evidențele contabile, în practică, aceste societăți puteau să aleagă dacă folosesc ca bază evidențele contabile întocmite conform regulilor statelor unde sunt înființate sau pregătesc un set adițional de evidențe contabile în România, aplicând aceleași reguli ca societățile romanești.

 Ce prevede noul proiect de modificare a Legii contabilității

În valul de modificări fiscale adoptate la sfârșitul anului 2020, apare această “noutate” contabilă. Astfel, potrivit Legii 296/2020 publicată în decembrie 2020, persoanele juridice străine, rezidente fiscal în România potrivit locului conducerii efective, au (între altele) obligația să conducă și să păstreze în România evidența contabilă, respectiv, să întocmească situațiile financiare conform legislației contabile din România.

Această prevedere a venit să stabilească, în fapt, cadrul necesar pentru calculul impozitului pe profit de către companii, la plata căruia sunt obligate, conform Codului fiscal în vigoare începând cu 2016, toate persoanele juridice străine care au locul de exercitare a conducerii efective în România. Ca regulă generală, calculul impozitului pe profit se face pornind de la evidențele contabile. Doar că, până la acest moment, acest tip de societăți nu au fost menționate între entitățile obligate să organizeze și să conducă evidența contabilă în România.

Practic, modificarea pe care Ministerul Finanțelor o are în vedere la Legea contabilității trebuie interpretată în legătură cu prevederea referitoare la obligația de a conduce și păstra în România evidența contabilă, introdusă prin Legea 296/2020. Pentru că, în acest proiect de ordonanță, se vorbește tocmai despre obligația persoanelor juridice străine care au locul de exercitare a conducerii efective în România de a organiza și conduce contabilitatea conform legii nr. 82/1991. La acest moment, în ceea ce am putut vedea în proiectul supus consultării, nu sunt incluse prevederi specifice referitoare la pregătirea evidențelor contabile și întocmirea situațiilor financiare de către aceste societăți – cum ar fi, de exemplu, retratarea/ translatarea soldurilor inițiale și prezentarea informațiilor comparative în situațiile financiare anuale pentru primul an în care aceste societăți sunt obligate să întocmească evidențe contabile în România. Este doar  menționată obligația pe care trebuie să o îndeplinească persoanele juridice străine.

Acest lucru, din punctul nostru de vedere, menține neclaritatea cu privire la reglementările contabile aplicabile acestor persoane juridice străine. Nici aria de aplicabilitate a Reglementărilor contabile, așa cum au fost ele aprobate prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 1802/2014, nu este actualizată pentru a include prevederi referitoare la persoanele juridice străine cu locul de exercitare a conducerii efective situat în România. Pe de altă parte, dacă reglementările contabile aplicabile acestor societăți în statul în care sunt înregistrate transpun aceleași directive europene care sunt implementate și în legislația românească (nota bene – se supun acelorași reguli), am putea spune că există argumente pentru a susține că cerințele din Legea contabilității ar fi, cel puțin parțial, îndeplinite. Evidențele contabile fiind întocmite în statul în care aceste societăți sunt înregistrate și supunându-se unor reglementări comune, nu ar mai fi necesară decât stabilirea unor reguli clare de transpunere. Este, practic, ceea ce așteptăm cu interes – clarificarea detaliilor. Așa cum arată la acest moment proiectul de modificare a legii contabilității, agenții economici ar putea ajunge în situația în care să fie obligați să întocmească situații financiare pentru întreaga activitate, atât în statul în care sunt înființate, cât și în România. Și cum din practica noastră de până acum am văzut că aceste societăți străine care devin rezidente fiscal în România conform locului conducerii efective sunt societăți holding, așa cum arată proiectul de lege acum, se poate ajunge la situația în care aceste societăți devin obligate să întocmească și situații financiare consolidate și auditate (și) în România.

În concluzie, ceea ce ar fi indicat să facă societățile vizate de această modificare, din punct de vedere practic, pentru a evita, în primul rând, potențiale riscuri fiscale la calculul impozitului pe profit, ar fi să întocmească evidențele contabile conform reglementarilor contabile aplicabile pentru societățile românești (având în vedere, în principal, Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 1802/2014). Iar primul pas, care nu va fi lipsit de provocări, va fi retratarea/ transpunerea soldurilor inițiale la data la care se face modificarea rezidenței fiscale.


 

 

 

 

 

Autor: Diana Lupu, Partener Asociat, Global Compliance & Reporting, EY România


Studiu EY & Eurelectric: Electrificarea flotelor poate ajuta Europa să-și atingă țintele de reducere a emisiilor de carbon

Georgiana Singurel, Reff & Asociații | Deloitte Legal: Schimbări în regimul investițiilor străine în UE. Care va fi impactul asupra investitorilor?

Studiu EY România: Angajații români doresc un program de lucru mai flexibil, iar instabilitatea pieței muncii îi determină să nu își schimbe angajatorul

Studiu Deloitte: industria hotelieră europeană estimează că va ajunge din nou la nivelurile de performanță din 2019 începând din 2023

Dan Fleşariu, EY România: Poate deveni sectorul imobiliar un vector de creștere pentru investițiile străine directe?

Radu Derscariu & Simona Bădoiu, Deloitte România: Declarația unică, ediția 2021 – ce se schimbă față de anii trecuți și ce neclarități rămân

Studiu EY: Activitatea IPO globală încheie în forță anul 2020, depășind așteptările pieței

Andreea Geacu, Deloitte România: Relațiile comerciale România-Turcia, puse în pericol de o prevedere nou introdusă în Codul Fiscal

Alex Milcev, EY România: Mesaj către noul Guvern: Relansarea depinde de noi toți și trebuie să înceapă chiar acum

Studiu Deloitte: Siguranța angajaților și revenirea la locul de muncă sunt principalele preocupări din perspectiva juridică ale organizațiilor, care anticipează reluarea unui nivel obișnuit de funcționare în prima jumătate a lui 2021


Dați-ne un follow, pentru a rămâne la curent cu toate noutățile privind evenimentele organizate de BusinessMark:

➡️ www.facebook.com/BusinessMark/
➡️ www.linkedin.com/company/businessmark
➡️ www.instagram.com/business.mark/
➡️ blog.business-mark.ro
➡️ business-mark.ro/


Sursă foto: Unsplash.com