Studiu EY România: Majoritatea companiilor au ales să redirecţioneze banii pentru sponsorizări către organizaţiile care activează în sănătate, educaţie şi servicii sociale

Conform unui studiu realizat la începutul acestui an de EY România în parteneriat cu ARC – Asociaţia pentru Relaţii Comunitare, ”Creditul fiscal: Regimul sponsorizărilor în România”, doar 20% dintre companiile locale au declarat că nu se implică în acțiuni de sponsorizare, din motive care ar putea fi, însă, corectate – fie pentru că nu înțeleg mecanismul de direcționare, fie pentru că nu sunt convinse de acțiunile/ activitățile către care ar fi dispuse să direcționeze banii.

Deși perioada în care companiile pot redirecționa banii pentru sponsorizări este limitată la șase luni începând cu 1 ianuarie 2022, iar procesul de aplicare a creditului fiscal este îngreunat, aș zice să privim către partea bună a Legii 322/2021. Prin noile prevederi, companiile vor fi încurajate să utilizeze integral plafoanele anuale de deducere din impozitul pe profit sau din impozitul pe venit, în cazul microîntreprinderilor, după depunerea declarațiilor anuale sau trimestriale”, a declarat Miruna Enache, Partener, Coordonatorul Departamentului de Asistenţă fiscală în tranzacţii, EY România.

Despre ce este vorba?

Legea sponsorizării și Codul fiscal permit societăților comerciale plătitoare de impozit pe profit să ofere sponsorizări entităților fără scop lucrativ/ autorităților publice/ persoanelor fizice pentru activitățile desfășurate în anumite domenii (spre exemplu, cultură, educație, umanitar, social) și să beneficieze de facilități fiscale, în anumite condiții prevăzute de lege.

Cheltuiala cu sponsorizarea oferită nu este o cheltuială deductibilă fiscal, dar poate reprezenta un credit fiscal, adică poate reduce impozitul pe profit de plată cu suma integrală a sponsorizării oferite. Codul fiscal prevede următoarele limite (minimul dintre): 20% din impozitul pe profit datorat sau 0,75% din cifra de afaceri. Mai mult, societățile comerciale care sunt plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor și care efectuează sponsorizări, potrivit Legii sponsorizării, pentru susținerea entităților nonprofit și a unităților de cult, scad sumele aferente din impozitul pe veniturile microîntreprinderilor până la nivelul valorii reprezentând 20% din impozitul datorat pentru trimestrul în care au înregistrat cheltuielile respective.

Începând cu 1 ianuarie 2022 (ori cu data începerii anului fiscal 2022 – 2023, în cazul persoanelor juridice care au optat pentru un exercițiu financiar diferit de anul calendaristic), în cazul în care sponsorizările efectuate nu depășesc plafonul menționat mai sus, rămânând astfel o diferență pozitivă neutilizată, pentru această diferență pozitivă, contribuabilul poate dispune de ”redirecționarea impozitului pe profit” pentru efectuarea de sponsorizări în termen de maxim 6 luni de la data depunerii declarației anuale de impozit pe profit/ declarației de impozit aferente. Dacă până în 2021, pentru cheltuielile legate de sponsorizare ce au depășit în anul de referință limitele permise pentru credit fiscal sumele eligibile s-au raportat pe 7 ani în cazul plătitorilor de impozit pe profit, respectiv pe o perioadă de 28 de trimestre consecutive în cazul plătitorilor de impozit pe veniturile microîntreprinderilor, acest lucru nu mai este posibil pentru sumele înregistrate, începând cu 2022. Cu toate acestea, sumele reportate din trecut (aferente anilor 2015-2021), vor putea fi utilizate până în anul 2028. Recuperarea acestor sume în scop de credit fiscal se efectuează în ordinea înregistrării acestora, în aceleași condiții, la fiecare termen de plată a impozitului.

Cei mai mulți bani, potrivit declarațiilor respondenților studiului EY România ”Creditul fiscal: Regimul sponsorizărilor în România”, i-au atras organizațiile neguvernamentale care activează în sănătate – 28%, servicii sociale – 26 și educație – 26%. Protecția mediului a fost cauza care a atras cele mai puține sponsorizări –  5,3%, fapt care arată, din punctul nostru de vedere, o nevoie de educare și informare suplimentară privind importanța acestui domeniu. 

În plus, studiul EY România arată că, pentru a fi dispuse să se implice, companiile au nevoie de cât mai multă informație din partea mediului non-profit, de completă vizibilitate asupra acțiunilor lor. De aceea, pentru ONG-uri, comunicarea devine punctul cheie. ”Cu cât vor fi mai transparente, cu atât răsplata va fi mai mare – vor obține sponsorizări suplimentare și chiar au șanse să câștige parteneriate pe termen lung. Firmele vor sens, își doresc să vadă materializări clare ale proiectelor sponsorizate, să contribuie la dezvoltarea pe termen lung a comunității în care se implică”, explică Miruna Enache.

Dana Pîrțoc, CEO ARC: “Sponsorizările de 20% țin copii în școală, repară secții de spitale, susțin cultura, protejează mediul și ne ajută să trăim în comunități sănătoase. Ce ne arată noile date din acest studiu este că există un potențial uriaș de colaborare și de schimbare. Avem nevoie unii de ceilalți și relațiile bune dintre un ONG și o companie contează enorm pentru bunăstarea comunității.

 Organizațiile neguvernamentale din țară au profesioniști în domeniile lor de activitate, care contribuie la binele tuturor și care au nevoie de sprijin ca să își împlinească misiunile. O comunicare mai strânsă între organizații și companii, o comunicare care să se întâmple de pe poziții de egalitate și încredere ar duce la creșterea sprijinului oferit prin 20%”.

Studiul EY România și ARC mai relevă că 46.9% din respondenți susțin că și-ar dori ca sponsorizările să le fie solicitate în trimestrul patru al unui an financiar. ”Acesta este răspunsul așteptat și de noi, întrucât o firmă începe să își cunoască situația contabilă cât mai aproape de realitate abia în jurul acelui trimestru, atunci va ști dacă va ieși pe profit sau nu”, completează Miruna Enache.

 De asemenea, studiul mai arată că, în general, sumele sponsorizate sunt direct corelate cu dimensiunea companiei și dimensiunea profitului.

De menţionat că în aceste zile guvernul a introdus pe o perioadă limitată de timp şi o serie de reguli speciale pentru ajutoare, donaţii şi sponsorizări destinate persoanelor afectate de conflictul din Ucraina.

Despre studiu

Studiul este bazat pe răspunsurile a 150 de respondenți. Datele au fost colectate în perioada 17 Decembrie 2021 – 21 ianuarie 2022 prin intermediul unei platforme EY.

El își propune să evidențieze tendințe ce pot fi ulterior validate prin cercetări de piață extinse, pe eșantioane reprezentative. Acest material este dezvoltat pe baza informaţiilor pe care le deţinem la momentul redactării. El are un caracter informativ şi de aceea se recomandă apelarea la asistenţă specializată înainte de a întreprinde orice acţiune în baza lui.

Deși acest mecanism nu implică costuri pentru companii, iar Legea Sponsorizării este în vigoare din 1994, el este încă prea puțin folosit. Astfel, conform datelor de la ANAF, în 2020 doar 8% din societățile comerciale care aveau dreptul să ofere sponsorizări şi să beneficieze de facilitatea fiscală, au ales să se implice în susținerea societății românești în acest fel.

Procentul este mult mai mare în rândul companiilor impozitate pe baza profitului (47%) față de microîntreprineri (6%). Suma totală direcționată a fost de 335,9 milioane de Euro și deși ea a crescut cu 12% față de anul precedent, a fost utilizat doar 41% din potențialul maxim al facilității, conform unei estimări făcute de EY și ARC.


Citește și:

Opinie Deloitte România: Activarea mecanismului de protecție temporară pentru cetățenii ucraineni

Alina Făniță, PKF Finconta: Riscuri și beneficii în mediul de afaceri digital

Opinie Deloitte: Cetățenii ucraineni beneficiază de acces liber la piața muncii din România

Studiu EY: Companiile trebuie să operaționalizeze inovația. Șapte zone de evaluare a inovației în retail în 2022

Opinie Deloitte România: Cumpărarea unei locuințe, între scumpirea creditelor și cota redusă de TVA

Opinie EY România: Ce bani sunt disponibili prin ajutoare de stat și alte fonduri nerambursabile. Scurt ghid pentru investitori

Opinie Deloitte România: Multe firme românești nu sunt pregătite pentru raportarea ANAF. Care sunt motivele?

Opinie PKF Finconta: Auditorul și inteligența artificială, un parteneriat de viitor

Opinie Deloitte România: Rezoluțiile autorităților fiscale pentru 2022 – implicații pentru contribuabili


Dați-ne un follow, pentru a rămâne la curent cu toate noutățile privind evenimentele organizate de BusinessMark:

➡️ www.facebook.com/BusinessMark/
➡️ www.linkedin.com/company/businessmark
➡️ www.instagram.com/business.mark/
➡️ blog.business-mark.ro
➡️ business-mark.ro/


FotoPexels.com